Răzvan Theodorescu a fost o emblemă a şcolii contemporane de istorie, a afirmat marţi, în cadrul unei sesiuni omagiale, preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, care a mărturisit că a rămas impresionat de "căldura umană deosebită" pe care o transmitea cel evocat.

"Suntem în faţa unei manifestări comemorative. Vă mărturisesc că mie nu-mi vine să cred că a trecut un an de când ar trebui să zic Răzvan Theodorescu, că după moarte titlurile nu se mai pun şi nu mai contează, dar nu-mi vine. M-am considerat un fel de învăţăcel, mai la bătrâneţe aşa, al domnului academician şi îmi vine greu să vorbesc la trecut despre un om care era prezent zi de zi în viaţa noastră, care ne ordona şi ne orienta lucrurile şi care avea o înţelepciune în sine rar întâlnită. Fireşte că, om fiind, a fost cu lumini şi umbre, ca toţi dintre noi. Nu puţini l-au criticat de a lungul vieţii, dar faptele bune au copleşită întotdeauna motivele de critică şi Răzvan Theodorescu, mai ales începând cu ultimul sfert al secolului trecut, a fost o emblemă a şcolii contemporane, în primul rând de istorie, pentru că îi plăcea să spună că e absolvent de istorie şi apoi de istoria artei", a spus Ioan-Aurel Pop.

El a mărturisit cât de impresionat se simţea în prezenţa eruditului profesor şi academician.

"Ne-a înşirat galeria de profesori pe care i-a avut la Universitatea din Bucureşti şi nu puteai să nu fii copleşit de atâta înţelepciune şi de atâta învăţătură pe care le-a acumulat şi le-a dat din sufletul său mai departe, nu trebuie să vă spun eu câţi discipoli a avut. (...) Vreau să vă mai spun, în preţ de trei-patru minute, cât de impresionat mă simţeam în prezenţa domniei sale şi cum pornea de la o frescă izolată pe care antecesorii nu o remarcaseră şi stabilea o filiaţie şi compara opera un zugrav din Ţările Române, să zicem din secolul al XVI-lea, cu opera altuia, de la Constantinopolul ajuns în robie sau din lumea occidentală. Mereu i-a plăcut să stabilească înrudiri şi filiaţii şi când eram student am citit 'Ţările Române între medieval şi modern' şi am rămas impresionat de atâta cărturărie şi de faptul că e cel dintâi istoric al care, după unele încercări timide din epoca interbelică, îndrăznea, în plin comunism, să fixeze începuturile modernităţii noastre între 1550 şi 1650. Şi aducea nişte argumente de necombătut", a spus Ioan-Aurel Pop.

Ioan-Aurel Pop a arătat că Răzvan Theodorescu a stabilit că modernitatea noastră e în sincronism cu civilizaţia europeană.

"Chiar dacă aveam o întârziere, dar întârzierea era cam de maxim un secol. Şi el găsea mereu în această întârziere mărturii de sincronizare. Astăzi nu mai consideră nimeni că istoria modernă românească începe la 1800. E o ruşine. Ungurii încep istoria modernă la 1526, polonezii în jurul jumătăţii secolului al XVI-lea bulgarii şi sârbii nu mai spun, iar grecii îşi încheie Evul Mediu odată cu căderea Constantinopolui. Numai noi eram defazaţi. Dumnealui a stabilit nişte lucruri importante şi interesante. Nu toate au fost în mersul curentului. De pildă, faptul că vedea o deosebire între munteni şi moldoveni şi a argumentat-o. Nu cu alte scopuri decât de a stabili adevărul istoric", a adăugat istoricul.

Pop a evocat "căldura umană deosebită" pe care o "transmitea" Răzvan Theodorescu.

"Am rămas mereu impresionat de acest lucru, dar, în cazul meu, de căldura umană deosebită. Eu nu l-am cunoscut ca om politic, sunt aici oameni care l-au cunoscut ca ministru, alţii care l-au cunoscut ca director al Televiziunii Române, alţii ca vicepreşedinte, de pildă, al Fundaţiei Titulescu. Eu l-am cunoscut ca om şi faptul că acceptat să fie vicepreşedinte al Academiei Române, când putea fi şi preşedinte, fireşte. Şi mi-a transmis această căldură umană deosebită pe care eu am socotit-o ca o comoară de preţ şi care mi-a dat putere şi în momente mai grele ale vieţii mele să merg mai departe. Pentru aceasta îi mulţumesc aici şi îl consider trecut în Panteonul nostru naţional", a mai spus preşedintele Academiei.

Personalitatea şi activitatea profesorului şi omului de cultură Răzvan Theodorescu au fost evocate în discursurile acad. Ioan Dumitrache, secretarul general al Academiei Române, acad. Marius Porumb, directorul Institutului de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca, prof. dr. Georgeta Filitti şi prof. dr. Georgeta Stoica, membre de onoare al Academiei Române, Ionuţ Vulpescu, deputat, fost ministru al Culturii, prof. univ. dr. Ioan Opriş. A fost transmis un mesaj evocator al Patriarhului BOR, Daniel.

Organizată de Academia Română, prin Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual, sesiunea "Memento Academician Răzvan Theodorescu", moderată de acad. Sabina Ispas, a reunit în Aula Academiei membrii ai acestui for, profesori, studenţi.

***
Reputat istoric al culturii, cu vocaţie enciclopedică, acad. Răzvan Theodorescu (1939-2023) a fost o personalitate de excepţie a culturii române contemporane şi un membru marcant al Academiei Române începând cu anul 1993. Specialist în istoria artei, artă şi civilizaţie românească, creştinism şi spiritualitate balcanică, acad. Răzvan Theodorescu a fost vicepreşedinte al Academiei Române în perioada 2018-2023 şi preşedinte al Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual timp de 10 ani.

Doctor în istorie la Universitatea din Bucureşti, cu un studiu despre elementele culturale bizantine, balcanice şi occidentale care au marcat începuturile culturii medievale româneşti, şi-a început cariera ştiinţifică în anul 1963, la Institutul de Istoria Artei, unde a fost cercetător şi director adjunct ştiinţific.

În 1987 a devenit conferenţiar asociat la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu", astăzi Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, unde din 1990 a activat ca profesor, susţinând cursuri de artă medievală europeană, tipologia artei sud-est europene, caracteristicile Orientului creştin şi istoria civilizaţiei bizantine. În acelaşi an a fost ales rector al Universităţii Naţionale de Arte.

A colaborat cu Universitatea Media, Universitatea "Spiru Haret" din Bucureşti, Universitatea "Apollonia" din Iaşi, Universitatea "Danubius" din Galaţi, dar şi ca profesor invitat la Centrul Superior de Studii Medievale din Poitiers.

Bogata sa operă s-a axat pe studiul artei vechi româneşti şi al artei medievale europene, pe analiza comparativă a strategiilor geopolitice din spaţiul Europei, pe studiul mentalităţilor şi pe cercetarea unor domenii de nişă din care au rezultat teoria "coridoarelor culturale", teoria tipologiei ctitorilor, expunerea momentum princeps pentru începuturile artei europene, dar şi teoria mentalităţii tranzacţionale a poporului român, pe care a expus-o în discursul de recepţie la Academia Română.

A realizat, vreme de peste trei decenii, articole pentru celebra emisiune "Teleenciclopedia", produsă de Televiziunea Naţională, pe care o considera una dintre realizările sale importante la nivel public.

Profesorul Răzvan Theodorescu a avut o contribuţie remarcabilă la organizarea unor instituţii şi a unor structuri guvernamentale: a fost preşedinte al Radioteleviziunii Române (1990-1992), membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (1992-2000), preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice (1993-1995), Ministru al Culturii şi Cultelor (2000-2004) şi Ambasador Naţional al Programului ONU "Alianţa Civilizaţiilor" începând cu anul 2009. În calitate de secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (1994-2023) a sprijinit numeroase proiecte de cercetare interdisciplinară. De numele acad. Răzvan Theodorescu se leagă înfiinţarea primei catedre umaniste UNESCO din România.

A fost laureat al premiului "Nicolae Bălcescu" al Academiei Române şi al premiului "Gottfried von Herder", conferit de Universitatea din Viena, iar în anul 1998 a fost ales membru al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere.

A fost distins cu Ordinul Naţional "Pentru Merit" în grad de Mare Ofiţer de către Preşedinţia României şi cu Ordinul Artelor şi Literelor al Republicii Franceze, în grad de Comandor, ca o recunoaştere a incontestabilei sale contribuţii la promovarea culturii româneşti şi europene. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO