Consiliul Judeţean (CJ) Dolj organizează la Craiova, în perioada 17-19 februarie, cea de-a doua ediţie a Zilelor "Constantin Brâncuşi", în cadrul cărora vor avea loc dezbateri, mese rotunde, conferinţe, expoziţii de carte şi fotografie, vizionări de film.

Astfel, sâmbătă, la Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc va putea fi văzută expoziţia de carte "Constantin Brâncuşi în colecţiile exilului", filmul documentar "Constantin Brâncuşi, între pământ şi cer, pe calea sufletelor" şi expoziţia de artă fotografică "Eu nu creez păsări, ci zboruri" a Şcolii Populare de Arte şi Meserii Cornetti.

De asemenea, la Centrul "Constantin Brâncuşi" al Muzeului de Artă din Craiova va fi vernisată, sâmbătă, expoziţia "Pazs Sage", iar duminică va avea loc dezbaterea pe tema lucrării Ecorşeul şi prezentarea volumului "O întâlnire astrală: Dimitrie Gerotă - Constantin Brâncuşi - Povestea Ecorşeului", coordonat de prof. dr. Irinel Popescu, urmată de un recital al rapsodului Grigore Leşe. Tot aici, va avea loc luni conferinţa "Brâncuşi: incursiune în opera şi viaţa artistului", susţinută de Doina Lemny şi masa rotundă "Brâncuşi în exil", iar seara va avea loc un spectacol sonor dedicat marelui sculptor.

Şi Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman" Craiova participă la eveniment cu o serie de evenimente culturale, dedicate împlinirii a 148 de ani de la naşterea marelui sculptor oltean. În fiecare zi, în sala "Acad. Dinu C. Giurescu" este disponibilă expoziţia de carte "Constantin Brâncuşi în colecţiile Bibliotecii Aman", printre titlurile expuse afându-se "Brâncuşi, amintiri şi exegeze: estetica lui Brâncuşi", de Petre Pandrea, Bucureşti, Editura Vremea, 2009; "Brâncuşi - Brâncuşi", 2 vol., de V.G. Paleolog, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2003; "Brâncuşi", de David Lewis, Târgu-Jiu, Fundaţia Constantin Brâncuşi, 2001; "Brâncuşi inedit: însemnări şi corespondenţă românească", ediţie de Doina Lemny, Cristian-Robert Velescu, Bucureşti, Editura Humanitas, 2004; "Brâncuşi şi Duchamp sau povestea unei prietenii", corespondenţă, ediţie prezentată de Doina Lemny, Bucureşti, Editura Vremea, 2019.

Dedicată marelui sculptor român, Ziua Brâncuşi este sărbătorită în fiecare an la 19 februarie, data aniversării lui Constantin Brâncuşi.

Personalitate marcantă în mişcarea artistică a veacului al XX-lea şi unul dintre cei mai mari sculptori ai acestei perioade, Constantin Brâncuşi face parte dintre artiştii de seamă care au modificat gândirea plastică, având o contribuţie esenţială în transformarea sculpturii tradiţionale în sculptură modernă. Criticul de artă Mircea Deac aminteşte, în volumul "Constantin Brâncuşi" (Editura Meridiane, 1966), de cuvintele unuia dintre biografii artistului, David Lewis, care spunea: "Dintre sculptori, Brâncuşi a fost primul care a făcut o ruptură radicală cu trecutul imediat. (...) Formele sale simple, liniştite, ieşite din comun, totuşi pregnante şi aproape abstracte, reflectă o serie de atitudini creatoare care au devenit fundamentale în dezvoltarea artei plastice moderne''.

Iniţiativa instituirii unei zile dedicate marelui artist român a aparţinut scriitorului Laurian Stănchescu, preşedinte al Fundaţiei Ideea Contemporană, care, încă de la 2 februarie 2015, a solicitat, printr-o scrisoare publică adresată preşedintelui Klaus Iohannis, Puterii şi Opoziţiei şi transmisă AGERPRES, să declare Ziua Naţională Constantin Brâncuşi pe data de 19 februarie: "Vă cer în numele memoriei lui Constantin Brâncuşi să declaraţi ziua de 19 februarie 'Ziua Naţională Constantin Brâncuşi'". În opinia sa, ziua de naştere a sculptorului Constantin Brâncuşi, 19 februarie 1876, "este înscrisă în Calendarul Culturii Universale ca o dată biblică, se năştea cel care avea să fie 'Patriarhul şi Părintele Sculpturii Moderne', 'Titanul din Hobiţa', Constantin Brâncuşi, gorjeanul care ne-a dus în universalitatea lumii şi ne-a înrudit cu Dumnezeu".

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari, însă la 16 iunie 2015, aceasta a fost respinsă de Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, după ce Comisia pentru cultură dăduse un raport de respingere, motivând că "a institui prin lege o nouă sărbătoare naţională, în condiţiile în care există deja o Zi a Culturii Naţionale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalităţile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu". Câteva luni mai târziu, însă, la 4 noiembrie 2015, proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, iar la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit Legii nr. 305/2015, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi/sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile. AGERPRES/(AS - autor: Maria Mitrică, editor: Antonia Niţă, editor online: Adrian Dădârlat)