Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunţat sâmbătă că restaurarea Bibliotecii Batthyaneum, un "excepţional obiectiv de cultură", unde se află Codex Aureus, ar putea să fie finanţată printr-un acord cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

"Pot să spun că, în momentul de faţă, suntem în negocieri cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru extinderea acordului de finanţare pe obiective culturale pe care îl avem deja, şi în acest al treilea acord, refacerea Bibliotecii Batthyaneum reprezintă prioritate", a declarat, într-o conferinţă de presă, ministrul Culturii.

Raluca Turcan a arătat că Ministerul Culturii a fost "cronic subfinanţat", ajungând să fie văzut în decursul timpului ca "o povară" şi "nu ca o sursă de dezvoltare".

"Şi atunci, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, prin acordul de împrumut pe care îl avem cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, cu surse bugetare pe care le-am creat pentru a începe un program de refacere a caselor memoriale, dorim ca pe harta României să punem mari investiţii în cultură. În Alba Iulia va fi finanţat un excepţional obiectiv de cultură, şi anume Biblioteca Batthyaneum", a declarat Raluca Turcan.

Ministrul a precizat că suma exactă de care este nevoie pentru restaurare va fi cunoscută după finalizarea achiziţiei studiului DALI.

"Există o sumă în jurul căreia ne învârtim de 16 milioane de euro, care este pe acordul acesta de împrumut - o sumă sustenabilă -, dacă reuşim să-l încheiem cu succes", a arătat Turcan.

Biblioteca Batthyaneum, care funcţionează din secolul al XVIII-lea în fosta biserică trinitariană din Alba Iulia şi unde se află cea mai valoroasă colecţie de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, inclusiv Codex Aureus, nu a putut fi restaurată până acum, ea făcând obiectul unui litigiu în justiţie.

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a respins, în 2015, cererea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia de retrocedare a imobilului Bibliotecii Batthyaneum, pe motiv că aceasta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra clădirii la data preluării ei de către statul român.

Decizia a fost atacată la instanţa de contencios administrativ. În 2018, Curtea de Apel Alba Iulia a respins solicitarea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia de anulare a deciziei prin care Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparţinut cultelor religioase din România a respins cererea acesteia de retrocedare a imobilului Bibliotecii Batthyaneum.

În 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv cererea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia de retrocedare a imobilului Bibliotecii Batthyaneum, precum şi a unor bunurilor mobile, printre care şi Codex Aureus, aflat de anul trecut pe Lista UNESCO.

Donate Provinciei Transilvania de episcopul Batthyany Ignac, în 1798, împreună cu clădirea şi terenul aferente, Biblioteca şi Institutul astronomic Batthyaneum au fost gândite de donator ca structuri cu un caracter public. După Marea Unire din 1918, Institutul astronomic şi Biblioteca au rămas, până la naţionalizarea din 1949, în administrarea Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, fiind scutite de impozite şi de alte obligaţii financiare de către statul român. Din 1961, Batthyaneum a devenit filială a Bibliotecii Centrale de Stat, actuala Bibliotecă Naţională a României.

Biblioteca Batthyaneum deţine cea mai mare colecţie de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, inclusiv cel mai vechi manuscris de acest gen, Codex Aureus, realizat între 805 şi 810, cunoscut şi sub numele de Evangheliarul de la Lorch. Prima jumătate a Codex-ului a ajuns la Alba Iulia în 1786, iar cea de a doua se află la Biblioteca Vaticanului. Coperţile originale se găsesc la muzee din Londra şi Roma.

Batthyaneum deţine şi cea mai mare colecţie de incunabule, cărţi editate în a doua jumătate a secolului al XV-lea în Europa, în faza de început a tiparului, cu peste 600 de exemplare, adică circa 70% din totalul celor aflate pe teritoriul României. Biblioteca are profil documentar, fiind destinată cercetătorilor şi specialiştilor, iar accesul în incintă este permis doar în baza unei autorizaţii. AGERPRES/(A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Florentina Peia, editor online: Simona Aruştei)