Legăturile între o masă de biliard şi Comisia Centrală de la Focşani, primul Parlament al Unirii Principatelor de după 1859, clădirile şi monumentele pe care este scris motto-ul oraşului Focşani - "Unirea face puterea!" sau arborele care a fost plantat pentru a omagia Unirea şi crearea statului naţional unitar român sunt câteva dintre provocările pregătite pentru copiii din Focşani, invitaţi să participe la evenimentul educaţional "În căutarea comorilor Unirii din Focşani. Vânătoare de comori culturale", organizat în cadrul proiectului cultural #PovestimFocşaniul.

"Pe 24 ianuarie, copiii sunt invitaţi să devină adevăraţi exploratori şi să descopere un număr de 24 de 'comori' ascunse în oraşul Focşani pentru a sărbători Unirea Principatelor Române. Începem parcursul nostru la Muzeul Unirii din Focşani, unde copiii vor primi nişte provocări, iar mai apoi ne vom plimba prin oraş. Îi vom provoca să exploreze arta, arhitectura urbană şi patrimoniul cultural al Focşaniului. Pentru a face turul interactiv, le-am pus copiilor şi coduri QR, pe care, accesându-le, vor putea să descopere lucruri inedite despre obiectivele respective. În cadrul turului, copiii vor trebui să interacţioneze cu muzeografii, să-şi facă un selfie în oglinzile veneţiene din muzeu, care altădată împodobeau sălile de bal din case boiereşti, să caute diverse obiecte de patrimoniu care au legătură cu Unirea de la 24 ianuarie 1859, cu Moş Ion Roată, cu Hora Unirii. Trebuie să găsească bustul lui Moş Ion Roată din Piaţa Teatrului şi să facă un selfie împreună şi nu în ultimul rând, copiii vor avea parte de o experienţă inedită. Ei vor trebui să meargă pe strada Mihail Kogălniceanu, să sune la nr. 3, unde li se va deschide uşa şi vor fi invitaţi să viziteze Casa Florus, recent restaurată, care duce cu gândul la oraşul cosmopolit de altădată. Casa va fi deschisă special pentru ei înainte de inaugurarea din acest an. Avem pregătite o groază de surprize. Prin acest joc, copiii nu doar se distrează, dar şi învaţă despre importanţa istoriei locale şi a Unirii Principatelor într-un mod interactiv şi distractiv, explorând în acelaşi timp peisajul urban al oraşului", a declarat pentru AGERPRES coordonatoarea şi iniţiatoarea evenimentului, Silvia Nichita-Vrânceanu.

Foto: (c) Dana Lepădatu/AGERPRES

În oraşul împărţit altădată între cele două ţări, puţine lucruri mai amintesc astăzi, altundeva decât în muzee, de momentul unificării oraşului, dar şi a celor două Ţări Româneşti. Cu toate acestea, pentru cine are ochi să privească în jur, există încă simboluri importante ale Unirii, nu doar a celei de la 1859, ci şi a celei de la 1918, precum motto-ul oraşului, "Unirea face puterea!".

"Ce mai leagă Focşaniul astăzi de Unirea Principatelor de la 1859? În afară de o ceremonie care are loc în Piaţa Unirii şi o scenetă cu Moş Ion Roată, Cuza şi Kogălniceanu? Trebuie să ştim că, în afară de aceşti oameni, a existat o întreagă elită locală care a luptat pentru unire, oameni care au avut un proiect de ţară. Iar noi am încercat să identificăm aceste obiective care au legătură cu Unirea Principatelor. Aproape toate provocările pe care le au de îndeplinit copiii au legătură cu Unirea. Poate cel mai important element care ne duce cu gândul la Unire este acest motto al oraşului Focşani: 'Unirea face Puterea!', pe care îl mai găsim înscris în zilele noastre pe trei clădiri emblematice ale oraşului. Unul dintre acestea se află pe Teatrul Municipal "Maior Gh. Pastia", altul pe Ateneul Popular "Maior Gh. Pastia", ambele ridicate din banii celui al cărui nume îl poartă şi donate oraşului, iar cel de-al treilea simbol se află pe Borna de Hotar. Dar puţini dintre cei care trec pe lângă aceste clădiri sesizează inscripţia sau se întreabă care este sensul ei", spune Silvia Nichita-Vrânceanu.

În cadrul unei documentări mai ample despre trecutul oraşului Focşani, Silvia a descoperit în arhivele muzeului date interesante despre ceea ce ea numeşte "Stejarul Unirii" - etapă obligatorie a turului civic pentru copii.

"Am găsit un document istoric care arată că acest stejar a fost plantat pentru a serba împlinirea a 10 ani de la Unirea din 1918. Tot despre unire este vorba, chiar dacă nu despre cea de la 1859. Stejarul se află încă în colţul vechii prefecturi Putna, în prezent, Universitatea din Focşani şi a scăpat ca prin minune acţiunilor timpului. În perioada Unirii de la 1918, se pare că s-au plantat mai mulţi stejari, a fost ca un fel de directivă de la minister. Numai că mulţi dintre aceştia nu s-au prins. Din informaţiile mele, şi la Focşani, în 1918, s-a încercat plantarea unui stejar la fosta Prefectură, care însă nu s-a prins. Aşa că, la distanţă de timp, când se aniversau zece ani de la Unire, toţi funcţionarii au ieşit şi au plantat acest stejar, care există şi acum. Mult timp s-a crezut că ar fi fost plantat cu ocazia unei vizite a regelui Carol în Focşani. Sau alte presupuneri. Mai apoi am găsit acest document care aduce lumină asupra acestui arbore. Mi-aş dori ca acesta să fie protejat ca arbore monument, pentru că este un simbol al acestui oraş şi al istoriei noastre", afirmă Silvia Nichita-Vrânceanu.

Iar ziua de miercuri aduce la Focşani şi un autocar de turişti bucureşteni, dornici să cunoască mai îndeaproape trecutul, dar şi prezentul oraşului, astfel că Silvia va fi şi pentru ei ghid într-un altfel de tur al oraşului.

"Mulţi dintre cei care vin de la Bucureşti, special pentru a face turul oraşului de 24 ianuarie, au citit cartea noastră sau ne urmăresc pe Facebook. Sunt persoane amatoare de călătorii, dar şi de cultură, interesaţi de arhitectură, patrimoniu, istorie. O să le povestesc un pic despre oraşul nostru. Vom începe la Prefectura veche a oraşului, care altădată era ca o 'sufragerie' a oraşului, unde erau primiţi musafirii de vază care vizitau oraşul. Ei vin special să viziteze Focşaniul, dar vor merge şi la Mausoleul Mărăşeşti şi mai apoi probabil vor vizita şi o podgorie din Vrancea", povesteşte Silvia.

Organizatoarea şi-ar dori instituţionalizarea unui astfel de "traseu al Unirii" pentru a promova istoria oraşului şi spune că, mai ales pentru a-i atrage pe copii, este vitală folosirea noilor tehnologii.

"Focşaniul nu poate fi un oraş al Unirii dacă nu îşi reconsideră un pic strategia despre trecut, despre casele istorice, care au fost contemporane cu această reuşită a oamenilor, a poporului român. Mi-aş dori să putem să instituţionalizăm un astfel de tur, un traseu al Unirii, în care oamenii de toate vârstele, nu numai copiii, să descopere istoria oraşului, peisajul urban, arhitectura. Sunt lucruri pe care merită să le promovăm. Iar acest proiect s-ar putea face de către instituţiile de cultură din oraş, de către şcoli. Proiectul nostru este unul voluntar, pe care îl facem din dragoste şi pasiune pentru oraş. Nu avem o finanţare, nu avem un buget. Dar sperăm ca autorităţile, profesorii de istorie, cercetătorii să înţeleagă că este vina noastră că tinerii nu ştiu istorie. Copiii nu au de unde să ştie dacă nu există copii care să îi ghideze. Iar în zilele noastre putem folosi tehnologia şi alte instrumente pe care copiii le au la îndemână, pentru a-i putea interesa. Copiii noştri merită astfel de evenimente, iar noi avem datoria de a le vorbi despre trecut, de a le povesti istoria pe înţelesul lor, folosind mijloacele moderne", crede Silvia.

Copiii care au răspuns apelului pentru acest tur civic au vârste cuprinse între 9 şi 13 ani şi sunt interesaţi de istorie, urbanism, artă urbană, tehnologie şi scriere creativă. Ei vor fi însoţiţi pe tot parcursul turului de patru - cinci voluntari, "povestaşi" ai Asociaţiei "Eu, tu şi ei" şi au fost încurajaţi să aibă la ei un smartphone conectat la internet care va fi utilizat pe parcursul exploatării urbane pentru a fotografia, pentru a scana codurile QR de pe traseul Unirii şi pentru a găsi pe Google Maps obiectivele incluse în proiect.

Foto: (c) Dana Lepădatu/AGERPRES

Copiii sunt în centrul proiectelor culturale derulate de asociaţia pe care Silvia Nichita-Vrânceanu o patronează, care consideră că istoria trebuie povestită pe înţelesul copiilor.

"Proiectul este derulat prin intermediul Asociaţiei "Eu, tu şi ei", al cărei scop este să facă în primul rând proiecte culturale pentru copii şi tineri. Iar acest tur, această vânătoare de comori în Focşani, este un proiect de sine stătător pe care îl lansăm de Ziua Unirii şi în acelaşi timp îl şi testăm, pentru că ne-am dori ca acesta să devină unul de viitor. Ne interesează cum vor răspunde copiii la provocări, cum îl putem îmbunătăţi. Dorim astfel să facem cunoscut oraşul nostru, în primul rând copiilor şi tinerilor. Din păcate, majoritatea copiilor nu cunosc istoria locală, pentru că aceasta nu este promovată în şcoli la noi. Istoria Românilor, în care se menţionează şi actul de la 24 ianuarie 1859, se face în clasa a IV-a şi mai apoi în clasa a IX-a. Dar, din câte ştiu, nu există un manual sau măcar un auxiliar care să promoveze istoria locală. Profesorii care îşi doresc să facă acest lucru, folosesc documente de arhivă şi puţinele cărţi publicate, printre care şi ale noastre. E mare nevoie de astfel de cărţi! În Iaşi există un auxiliar alternativ de istorie a oraşului. De ce nu am avea şi noi în Focşani aşa ceva? Cărţi de istorie se mai scriu. Ceea ce cred că facem noi diferit este să publicăm cărţi de istorie care sunt pe placul copiilor, folosesc coduri QR, care pun preţ pe imagini frumoase, imagini reprezentative din epocă, pe documentul de arhivă. De aceea ne-am folosit de detalii de îmbrăcăminte, de detalii arhitecturale, de bijuterii create în acea perioadă. Şi încercăm să spunem poveşti, poveşti pe înţelesul copiilor, pe înţelesul oamenilor. Organizăm lecţii de istorie în stradă, prin aceste tururi pietonale. Cred că trebuie să ne schimbăm abordarea, să facem mai multe lucruri interactive. Sunt diferite modalităţi de a promova istoria şi trebuie să fii creativ. Pentru că, dacă laşi istoria în nişte cărţi, copiii nu le vor deschide", afirmă ea.

Tot în cadrul proiectului dedicat Zilei Unirii Principatelor, pe pagina de Facebook a asociaţiei va fi publicat un quizz cu poveşti locale, cu 24 de întrebări prin care atât copiii, dar şi adulţii îşi pot testa cunoştinţele despre unire. Răspunsurile vor fi publicate pe 25 ianuarie.

La final de tur, copiii vor primi diplome de exploratori ai oraşului Unirii şi vor fi invitaţi la o felie de pizza sau la o porţie de clătite pregătite cu o seară înainte de voluntarii inimoşi implicaţi în această activitate. Vor primi în dar cărţi şi, nu în utimul rând, vor rămâne cu amintirea unui altfel de #PovestimFocşaniul! AGERPRES / (A, AS - autor: Dana Lepădatu, editor: Florentina Peia, editor online: Irina Giurgiu)