Opera Naţională Bucureşti prezintă, luni seară, opera "Oedipe" de George Enescu, cu prilejul Zilei Culturii Naţionale şi împlinirii a 70 de ani de la inaugurarea celei mai importante scene lirice din România.

 
Din distribuţie fac parte Ionuţ Pascu (Oedipe), Marius Boloş (Tiresias), Dan Indricău (Creon), Andrei Lazăr (Păstorul), Ion Dimieru (Marele preot), Leonard Bernad (Phorbas), Ştefan Lamatic (Străjerul), Daniel Filipescu (Thesee), Andrei Petre (Laios), Oana Andra (Jocaste), Sorana Negrea (Sfinxul), Daniela Cârstea (Antigone), Andreea Iftimescu (Merope), Zoica Şohterus (o femeie tebană).

Regia, decorul, costumele, luminile şi coregrafia au fost realizate de Stefano Poda, la pupitrul dirijoral - maestrul Tiberiu Soare. Şi-au dat concursul: Paolo Giani (regizor asociat), Silvia Sisto (asistent coregrafie), Mircea Pădurariu (asistent dirijor), Paula Stoica şi Claudia Machedon (asistenţi regie).

"Consider cu sinceritate că această premieră din seara Zilei Culturii Naţionale este cel mai frumos cadou pe care Opera Naţională putea să-l facă şi, în acelaşi timp, să ne aducă în situaţia de a celebra un geniu, Mihai Eminescu, prin creaţia unui alt geniu, George Enescu. Şi mi-aş dori ca acest mesaj, acest simbol pe care îl primim cu toţii în această seară să-l purtăm în suflet şi să ţinem cu dinţii, dacă se poate, fiecare la locul nostru, ca atenţia pe care o acordăm culturii româneşti în Ziua Culturii Naţionale să fie permanentă, să fie constantă şi să devină o atenţie întregii societăţi. (...) Avem ce arăta. Avem artişti de excepţie, avem oameni talentaţi şi pasionaţi de ceea ce fac, oameni care pot deveni reale exemple pentru tânăra generaţie", a transmis ministrul Culturii, Raluca Turcan, publicului prezent în Sala Mare a ONB.

Turcan a salutat prezenţa unui public preponderent tânăr, format din elevi şi studenţi ai instituţiilor muzicale.

"Pentru dumneavoastră trebuie deschise în primul rând porţile instituţiilor de cultură, (...) pentru că dumneavoastră reprezentaţi viitorul acestei societăţi. Cred cu tărie că atenţia pe care o acordăm culturii este, de fapt, atenţia pe care o acordăm dezvoltării societăţii noastre. Vă doresc o zi plăcută şi, înainte de a ne bucura inimile de această creaţie excepţională, aş dori să urez La mulţi ani Operei Naţionale Române în ceas aniversar, 70 de ani de la inaugurare, 70 de ani de performanţă artistică, 70 de ani în care cele mai frumoase capodopere şi creaţii universale şi româneşti au prins viaţă aici, pe scenă", a mai transmis Raluca Turcan.

Un mesaj adresat de preşedintele Klaus Iohannis Operei Naţionale Bucureşti cu prilejul aniversării a 70 de ani de la inaugurare a fost prezentat de consilierul prezidenţial Sergiu Nistor.

Într-o conferinţă de presă organizată înaintea premierei, baritonul Ionuţ Pascu, interpretul rolului titular, Oedipe, a mărturisit că abordarea acestui rol reprezintă "o deosebită onoare, care vine la pachet cu o mare responsabilitate".

"Sigur, o responsabilitate pe care sper să o duc la bun sfârşit. (...) Această partitură a reuşit să îmi deschidă noi orizonturi, şi vocale, şi muzicale, fiindcă Enescu nu se rezumă la note. Merge mult mai departe, ajunge în cele mai mici detalii ale dramaturgiei muzicale, pe care, din fericire pentru noi, le-a lăsat scrise. Noi nu avem decât misiunea de a le decoda, de a le traduce pentru publicul, care, sigur, trebuie să vină oarecum pregătit, pentru a face parte activă din această monumentală capodoperă. (...) Mă repet, sunt la începutul unui drum greu şi sper să ajungem cu toţii de partea cealaltă, când vom putea să tragem concluzii, să tăcem şi să ne bucurăm că avem o asemenea producţie aici la Bucureşti", a afirmat baritonul.

La rândul său, maestrul Tiberiu Soare, dirijorul premierei, a mărturisit că a încercat să transmită mesajul muzical enescian, astfel încât să ajungă la absolut oricine "care, pur şi simplu, ascultă".

"Am încercat să prezint acest mesaj, astfel încât să ajungă la absolut oricine care, pur şi simplu, ascultă. Nu am nevoie de analizat, nu am nevoie de specialişti, nu am nevoie de muzicologi în haine de oaie în sală. Am nevoie de oameni care sunt interesaţi de ce a scris Enescu. Şi, credeţi-mă, am încercat cu toată onestitatea noi, toţi artiştii care am luat parte la pregătirea acestui titlu, să redăm exact ce am găsit în partitură. O să găsiţi un număr minim, dacă nu foarte mic, asimptotic de zero, de intervenţii personale. Ceea ce veţi auzi este încercarea noastră onestă de a reda ceea ce am găsit în paginile acestei partituri. Aşa că eu urez acestei versiuni, acestei producţii, viaţă lungă", a explicat dirijorul.

Managerul general al ONB, Daniel Jinga, amfitrionul întâlnirii cu presa, a evidenţiat semnificaţiile programării noii premiere cu opera "Oedipe", mulţumind ministrului Culturii pentru sprijinul acordat în finalizarea acestui act artistic.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES este partener media al evenimentului.

Tragedia lirică "Oedipe" a fost compusă de George Enescu între 1921 - 1931, fiind dedicată soţiei sale, Maria Rosetti-Tescanu.

Libretul operei, inspirată, în special, de tragedia "Oedip rege" de Sofocle, este scris în franceză de Edmond Fleg.

    Premiera mondială a avut loc pe 13 martie 1936, la Opéra Garnier din Paris.

    ***
Premiera românească a operei "Oedipe", în regia lui Jean Rânzescu, a avut loc pe 22 septembrie 1958, pe scena Teatrului de Operă şi Balet (actuala ONB n.r.), la finalul primei ediţii a Festivalului Internaţional "George Enescu".

Soliştii acestei prime montări, apreciată drept una memorabilă, au fost: David Ohanesian - Oedip; Elena Cernei - Iocasta; Nicolae Secăreanu - Tiresias; Zenaida Pally - Sfinxul: Ionel Tudoran - Laios; Alexandru Enăceanu - Creon; George Mircea - Păstorul; Ioan Hvorov - Marele preot; Valentin Loghin - Phorbas; Jean Bănescu - Străjerul; Ladislau Konya - Tezeu; Valentina Creţoiu - Antigona; Maria Săndulescu - Meropa. 

La pupitru dirijoral s-a aflat celebrul dirijor, compozitor şi pianist Constantin Silvestri; maestru de cor - Gheorghe Kulibin; scenografia - Roland Laub; costume - Ofelia Tutoveanu; maestru de balet - Gelu Matei.

Soliştii au cântat în limba română, libretul lui Edmond Fleg fiind tradus de criticul muzical Emanoil Ciomac.

    ***

 La Opera Naţională Bucureşti, opera enesciană a cunoscut mai multe variante, în viziunea regizorilor Cătălina Buzoianu, Andrei Şerban, Petrică Ionescu, Anda Tăbăcaru Hogea şi Valentina Carrasco, alte montări fiind realizate la Opera Română din Cluj şi la Opera Naţională Română din Iaşi. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu)

Sursa foto: Opera Națională București/Facebook

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO