Muzeul Naţional de Istorie a României deschide, pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naţionale, expoziţia tematică "Monumente ale culturii vechi şi limbii literare româneşti din patrimoniul MNIR. Epigrafie, paleografie, caligrafie, artă tipografică şi creaţie literară".

Potrivit unui comunicat MNIR transmis AGERPRES, expoziţia prezintă o serie de exponate extrem de valoroase din perspectivă culturală şi literară, propunând o tematică sugestivă şi echilibrată, despre începuturile şi afirmarea culturii româneşti, începând cu vasul din ceramică cu inscripţia de redacţie greacă "Petre", descoperit la Capidava, cea mai veche atestare epigrafică a limbii române, datând de la sfârşitul secolului al X-lea, fiind şi cel mai vechi exponat.

În cadrul expoziţiei vor mai putea fi văzute cel mai vechi manuscris de cult al muzeului, reprezentativ pentru cultura veche, respectiv Tetraevanghelul slavon caligrafiat şi miniat la mănăstirea Prislop, în Ţara Haţegului, de către cuviosul Nicodim de la Tismana, în anii 1404 - 1405, lângă care se găseşte un alt Tetraevanghel slavon, a treia carte tipărită în centrul tipografic de la Târgovişte, primul de acest fel din Ţara Românească, de către ieromonahul Macarie, sub patronajul domnitorului Neagoe Basarab, căruia îi este închinată postfaţa, unde se menţionează printre altele anul tipăririi: 1512.

Secolul românesc al tipăriturilor sau veacul Luminilor (făcând abstracţie de epoca braşoveană a tiparului românesc iniţiat de diaconul Coresi, muzeul nedeţinând în colecţie piese reprezentative pentru această perioadă) continuă în expunere cu primele cărţi tipărite în limba română în Ţara Românească şi Moldova.

Printre acestea se numără Pravila cea Mică de la Govora (1640) - prima carte tipărită în limba română în Ţara Românească, Cazania lui Varlaam (1643) - prima carte tipărită în limba română în Moldova, la Iaşi, un monument de limbă literară, care a avut cea mai largă circulaţie din tot spaţiul românesc medieval, Psaltirea pre versuri tocmită, Uniev (Polonia), 1673 - primul monument de limbă poetică românească, conţinând numeroase pasaje de proză ritmată, respectiv diferite texte şi tâlcuiri ale Psalmilor lui David, din Vechiul Testament. Mitropolitul Dosoftei, autorul şi editorul cărţii, a fost unul dintre cei mai mari cărturari români, iniţiatorul unor activităţi culturale de maximă importanţă, fiind primul poet liric naţional, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul traducător al cărţilor de slujbă în limba română.

Expoziţia va putea fi vizitată până pe 4 februarie, precizează organizatorii. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)