Directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Iaşi, Bobi Apăvăloaei, a fost audiat, marţi, la Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor, unde a dat explicaţii despre condiţiile în care a avut loc recenta restaurare a Bojdeucii lui Ion Creangă.

El a răspuns mai multor întrebări ale preşedintelui comisiei, Iulian Bulai, care a remarcat că lucrările au preluat intervenţii care s-au făcut la restaurarea realizată în urmă cu 40 de ani.

"De ce aţi ales această cale şi de ce nu aţi ales să mergeţi la o restaurare în forma iniţială a bojdeucii, (...) fără a păstra elemente parazitare care au fost adăugate ansamblului în anii '80?", a întrebat Iulian Bulai.

"A fost şi o propunere să demolăm totul, să facem ca în epoca lui Creangă. Or, asta ar fi fost un fals istoric, nu se poate, este împotriva a orice. Dar a fost şi această idee să aducem bojdeuca la forma din epoca lui Creangă, or asta se poate face prin demolare, nu se mai putea face prin fenomene reversibile, pentru că în '80 s-au pus acolo centuri din beton, furcile din lemn au fost înlocuite cu elemente prefabricate, s-au folosit tencuieli din ciment aplicate peste plase de sârmă s-au întâmplat lucruri care nu mai puteau fi reversibile. Şi, atunci, singura soluţie era să revenim la acest model '1985' . (...) A fost o comisie de oameni de cultură, de specialişti care au lucrat la momentul respectiv. (...) Şi în 1918, când s-a inaugurat, a fost o reconstruire acolo", a răspuns Bobi Apăvăloaei.

Bulai a cerut lămuriri şi în ceea ce priveşte intruziunile legate de sistemul de încălzire prin introducerea de cabluri în perete. Potrivit lui Apăvăloaei, este vorba "de un perete care oricum era din beton, nu din paiantă sau împletitură de nuiele". "Sunt doi pereţi interiori care au acest sistem de încălzire care asigură o temperatură constantă în timpul iernii. Comisia nu l-a considerat greşit", a transmis el.

Întrebat cum comentează criticile referitoare la modul în care Bojdeuca lui Creangă a fost restaurată, reprezentantul Direcţiei Judeţene de Cultură Iaşi a susţinut că nu încearcă să apere pe nimeni, dar nu s-au folosit, "aşa cum s-a rostogolit în spaţiul public", termopane, gresie, faianţă, tablă.

Referitor la ceea ce s-a spus că ar fi un jacuzzi, el a menţionat că este vorba despre o fântână de piatră. "Este o fântână de piatră, nu este un jacuzzi. Poza este artistică. Poza este deformată şi acel lucru a fost rostogolit voit sau nu în mass-media, astfel încât şi noi am avut nevoie de câteva zile să lămurim. (...) Am invitat la acel control tehnic pe toţi participanţii la restaurare", a mai explicat Bobi Apăvăloaei.

El a menţionat că la primăvară se va completa vegetaţia. "Sper să nu puneţi tuia şi trandafiri japonezi", a replicat Bulai. "Nu, este o vegetaţie specifică locului", a răspuns Apăvăloaei.

În urma investigaţiilor de la faţa locului, se va elabora un raport, care va fi public, a indicat el.

Bobi Apăvăloaei i-a rugat pe parlamentari să acorde o mai mare atenţie Direcţiilor judeţene pentru cultură prin îmbunătăţirea legislaţiei. El a evidenţiat, totodată, că salarizarea este nemotivantă.

Iulian Bulai a concluzionat că şi-ar fi dorit să fi existat o restaurare plecând de la modul în care se înfăţişa bojdeuca atunci când a fost luată şi transformată în casă memorială.

"Peste 40 de ani, când vor renova din nou, când vor consolida, vor ţine cont de ultimele modificări, din 2022 - 2023. Şi atunci te întrebi dacă mai avem o proiecţie de încă 50 de ani cât se va mai asemăna bojdeuca cu ce a fost când a fost Creangă şi nu cu 2023. (...) Eu sper să ne oprim aici, să se înveţe din lecţia asta, să nu mai purcedem mai departe la a restaura elemente care au fost puse intruziv şi parazitar în anii '80, '70, '60 de către comunişti ", a transmis deputatul USR. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)