Noua expoziţie permanentă a Sălii Unirii din Alba Iulia a fost inaugurată joi, în cadrul manifestărilor dedicate Zilei Naţionale a României, în încăperea centrală regăsindu-se doar trei piese, respectiv "Cuvântarea lui Vasile Goldiş", "Cartea de aur a Serbărilor Unirii" şi "Cartea Centenar", şi, în viitorul apropiat, o hologramă a lui Vasile Goldiş.

"Conceptul istoric pentru această expoziţie este de a consacra practic întreaga Sală a Unirii momentului istoric al Unirii", a spus directorul general adjunct al Muzeului Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia, Tudor Roşu.

Potrivit istoricului, expoziţia trebuie să creeze emoţie şi să scoată vizitatorul din cotidian, "să te facă să uiţi practic de probleme şi să te plaseze într-un alt cadru, într-un alt mediu şi să rămâi şi cu multă informaţie, după o vizită care va dura minimum 30-40 de minute".

Sunt expuse majoritatea pieselor importante relaţionate cu actul Unirii din colecţiile muzeului.

Întinsă pe 400 de metri pătraţi, expoziţia are trei grupuri ţintă: vizitatorul român, vizitatorul străin şi vizitatorul cu anumite deficienţe, de vedere sau de auz.

Ea a fost gândită pe patru săli principale.

În sala centrală, chiar în spaţiul central, sunt expuse doar câteva piese şi anume "Cuvântarea lui Vasile Goldiş" - manuscrisul original al discursului lui Vasile Goldiş din 1 Decembrie 1918, care cuprinde şi proiectul de Rezoluţie a Unirii, "Cartea de aur a Serbărilor Unirii" - realizată cu ocazia Serbărilor Unirii din 1929, respectiv "Cartea Centenar" - concepută în 2018.

În sală se va regăsi şi o "hologramă" a lui Vasile Goldiş, care, din motive tehnice, nu a putut fi deocamdată expusă.

"Sala rămâne în mare parte deschisă, liberă. Ea rămâne dedicată Unirii. Acesta trebuie să fie subiectul unic, mai departe, abordarea este una cronologică", a explicat Tudor Roşu.

Sala 1 este dedicată pregătirii Unirii, fiind expuse printre altele, biroul lui Aurel Lazăr, la care a fost scrisă "Declaraţia de independenţă" din 12 octombrie 1918, clişee pe sticlă, cu sfinţirea steagului românesc la Viena, realizate de către Samoilă Mârza, documente şi harta etnică a Austro-Ungariei şi a României.

În sala 2 sunt expuse piese care au legătură cu ziua de 1 Decembrie 1918, cum ar fi planul de apărare al oraşului Alba Iulia, ziarele din 1 decembrie, drapele, eşarfe şi aparatul foto al "fotografului Unirii", Samoilă Mârza, precum şi clişeele foto realizate în acea zi.

Pe culoarul de la subsol sunt fotografii cu personalităţi care au făcut posibil actul istoric de acum 105 ani şi "Documentele Unirii" - cele mai relevante documente emise în contextul Adunării Naţionale de la Alba Iulia.

Următoarea sală, cea cu numărul 3, este despre recunoaşterea Unirii, unde vizitatorii pot vederea fotografii, cărţi poştale sau clişee cu Delegaţia Unirii la Bucureşti, în 14 decembrie 1918, sau cu intrarea armatei române în Alba Iulia în 19 decembrie 1918.

Sala 4 este dedicată încoronării din 15 octombrie 1922. Sunt expuse fotografii de la încoronarea regilor Ferdinand şi Maria, filmul încoronării, Colanul reginei Maria, documente originale, programul încoronării - tip broşură, medalii.

În încheierea turului, se poate admira steagul Capitolina, de la Serbările Unirii, din 1929.

Culoarea expoziţională este gri închis spre negru, apreciindu-se că "emoţia e mai uşor de creat într-un spaţiu întunecat".

Sala Unirii este clădirea în care, la 1 Decembrie 1918, s-a decis Unirea Transilvaniei cu România de către cei 1.228 de delegaţi. La Alba Iulia au veni atunci, după cum menţionează contemporanii, peste 100.000 de români din toate colţurile Transilvaniei.

De asemenea, Sala Unirii a găzduit banchetele oficiale date cu ocazia Încoronării, la 15 octombrie 1922, Serbărilor Unirii din 20 mai 1929 şi a dezvelirii Obeliscului lui Horea, Cloşca şi Crişan, la 14 octombrie 1937.

Ea a fost supusă în ultimii ani unor ample lucrări de restaurare şi modernizare.

Accesul în Sala Unirii din Alba Iulia, simbol al unităţii naţionale a poporului român, este gratuit. AGERPRES/ (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Anamaria Constantin, editor online: Alexandru Cojocaru)

Foto: (c) Marinela Brumar/AGERPRES