Consiliul Judeţean a prezentat luni un amplu proiect de reabilitare a sediului în care s-a mutat Muzeul Ţării Crişurilor (MŢC) din Oradea, fosta Garnizoană, în valoare de 21,645 de milioane de lei din fonduri europene prin Programul Operaţional Regional 2014 - 2020.

"Am ajuns într-o zi care pentru mine înseamnă foarte mult, ţinând cont de ceea ce s-a întâmplat până am fost director în 2021. Ceea ce este important, dincolo de licitaţii, de o serie de piedici, este că astăzi suntem la finalul unui drum pe care l-aş pune sub semnul victoriei unei instituţii culturale, emblematică pentru judeţul Bihor, un brand, după cum se ştie," a spus, în cuvântul său, fostul director al MŢC, criticul de artă Aurel Chiriac.

La conferinţa de presă prilejuită de încheierea proiectului au participat vicepreşedintele CJ Bihor, Călin Gal, managerul de proiect din cadrul Direcţiei Tehnice a CJ, arh. Mihai Palcu, actualul director al MŢC, din 2021, istoricul Gabriel Moisa, şi fostul director al instituţiei muzeale, cel care a semnat toate contractele de lucrări, Aurel Chiriac.

Potrivit vicepreşedintelui Călin Gal, proiectul "Reparaţii capitale şi amenajări interioare sediu nou - Muzeul Tării Crişurilor Oradea - lucrări de amenajare incintă şi amenajări speciale de muzeu", derulat de CJ, cu sprijinul MŢC, este unul din cele şase proiecte mari derulate din anul 2006, când muzeul s-a mutat în noul sediu din strada Armatei Române nr.1A. Ultimul proiect din acest grup, pentru reabilitarea etajelor 2 şi 3, se va încheia pe 21 decembrie, fiind finanţat prin programul Ro-Hu Interreg.

Arhitectul Mihai Palcu a prezentat acest proiect prin care s-a realizat amenajarea expoziţională de la etajul I, partea de Lapidarium din demisol şi zonele din Corpul A1 şi o serie de lucrări de amenajare exterioară. Deşi s-au întâmpinat mai multe dificultăţi, provocate de pandemie, de creşterea semnificativă a preţurilor, cu actualizări ale proiectului şi criza războiului din Ucraina, în cele din urmă echipa de implementare a reuşit să finalizeze lucrările în marja contractului de finanţare.

"Toate aceste proiecte finalizate ne dau astăzi o clădire reabilitată, pusă la punct şi care îşi desfăşoară activităţile în toate componentele ei," a precizat Călin Gal.

Prin mutarea muzeului, condiţionată de retrocedarea Palatului baroc către Episcopia romano-catolică, instituţia muzeală a câştigat un spaţiu mult mai mare, cu demisol, parter şi trei etaje. Suprafaţa utilă a noului sediu, în fosta Garnizoană a Oradiei, este de peste 14.000 metri pătraţi faţă de 9.000 metri pătraţi cât a fost în Palatul baroc.

"Este într-adevăr o dimensiune impresionantă. Simt o mulţumire deosebită, o împlinire care este firească, nu doar a mea, ci, de fapt, a celor înţeleg că această instituţie este una emblematică pentru judeţul Bihor. Un muzeu-pilot pentru întreaga Românie. Este exemplul cel mai vizat şi apreciat de către specialiştii muzeelor din ţară, din punct de vedere muzeotehnic, al scenografiei muzeale. Noi am ieşit din tiparele care funcţionau până nu de mult în muzee. Din păcate, înainte era uniformizare la nivelul expunerii, în ce priveşte ideologia tematică; de acum, însă, personalitatea fiecărui muzeu este dată de ceea ce are specific. Practic, suntem o instituţie care se poate admira, ceea ce este foarte important", a declarat, luni, pentru AGERPRES, ex-directorul de peste trei decenii al MŢC şi care luni, 27 noiembrie, îşi sărbătoreşte ziua de naştere, la cei 72 de ani.

Ex-directorul Chiriac a afirmat că, la o întâlnire recentă a etnologilor din ţară, specialiştii au apreciat că muzeul orădean este acum "muzeul-pilot al României, care trebuie urmat din toate punctele de vedere", în primul rând, a subliniat Chiriac, privind protejarea patrimoniului.

"La ora actuală, noi avem nişte depozite care garantează integritatea patrimoniului şi care rezistă pe veci, aş spune", a spus Chiriac.

El a ţinut să amintească faptul că o contribuţie importantă la proiect l-a avut şi actualul director al Direcţiei Tehnice, Filip Cheşeli, "întotdeauna corect în a susţine cauza muzeului", întregul colectiv al muzeului, precum şi implicare companiilor Selina şi Constructorul Sălard în şantierele clădirii.

Managerul general al MŢC, Gabriel Moisa, a subliniat valoarea patrimoniului găzduit de instituţie, cele peste 550.000 de obiecte de patrimoniu, din care doar sub 10% sunt expuse în sălile de vizitare. AGERPRES/(A - autor: Eugenia Paşca, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)