Pictorul Ştefan Câlţia a declarat marţi, la lansarea de către Romfilatelia a unei emisiuni filatelice dedicate artei sale, că albastrul care se regăseşte în lucrările sale reprezintă curăţenia, frumuseţea şi cerul pe care ţăranul le aduce în lumea satului, invitând la păstrarea acestora în sufletele fiecăruia dintre noi.

"M-am bucurat ca un copil că voi fi pe timbre şi m-am gândit de ce n-ar fi de faţă şi mama şi tata şi popa din sat şi lumea mea din copilărie să vadă că Ştefan al lui Aurel de după biserică e pe timbre. O bucurie firească. Apoi, sigur că trebuie să te gândeşti la ce important e lucrul ăsta, că intri într-un alt mod de a circula în lume. Mă simt bine", a declarat artistul.

Vorbind despre albastrul caselor ţărăneşti, care se regăseşte în lucrările sale, prezentate în emisiunea filatelică, Câlţia a spus că această culoare este aleasă de către ţărani.

"Albastrul nu l-am ales eu, albastrul e ales de ţărani. Şi există o discuţie foarte savantă, câteodată, sau diletantă, altădată, de ce sunt casele albastre. Unii susţin că în perioada medievală ar fi fost obligaţi ţăranii să-şi facă casele albastre. Realitatea e foarte simplă: albastrul şi albul, în cantitatea de verde, au o preţiozitate şi o luminozitate extraordinară. Casa devine ca o bijuterie. (...) E curăţenia, e frumuseţea, e cerul pe care ţăranul şi le aduce acolo. Aşa erau casele. Să ştiţi că în toată Ţara Românească sunt case albastre. Şi le regăsim şi în Basarabia. E o poveste de înţelegere a culorii în natură pe care omul căruia nouă ne place să-i zicem simplu, dar el nu era simplu, ci un înţelept, o folosea", a spus artistul.

Ştefan Câlţia a mai spus că a pictat casa albastră în perioada comunistă, când "se dărâmau" case şi biserici.

"Casa din picturile mele din anii '70 este de când se dărâmau case, se dărâmau biserici, se întâmpla un lucru firesc pentru lumea comunistă, o ştergere din mintea şi sufletul oamenilor a tot ceea ce ţinea de sufletul şi mintea lor. Şi atunci am luat casa albastră şi am aşezat-o pe un taler ca şi Sfintele Daruri şi am învăluit-o într-un glob de sticlă şi am pictat-o. Am lăsat-o să se ducă în casele oamenilor cu gândul că ne putem purta cu noi lucrurile frumoase. Şi ca dovadă că a venit şi vremea şi putem acum să ne întoarcem şi, cum zic ţăranii din satul meu, să râcâim vopseaua de pe casă şi să vedem că în spate e albastru. Şi să aducem albastrul în sufletele noastre cu preotul, cu învăţătorul, cu copiii şi să ne bucurăm de locul în care trăim şi în care ne vom duce", a mai spus Ştefan Câlţia.

Directorul general al Romfilatelia, Cristina Popescu, a declarat că, graţie unei iniţiative legislative a senatorilor Robert Cazanciuc şi Lucian Romaşcanu, Ziua Mărcii Poştale Româneşti va fi sărbătorită în data de 15 iulie.

"Marca poştală este un instrument de diplomaţie publică, un instrument de diplomaţie culturală, este un instrument de marketing, iar ceea ce cred eu că aproape după 20 de ani împreună cu membrii Comisiei filatelice şi cu sprijinul unor membrii ai Parlamentului am reuşit în anul acesta şi aşteptăm ca legea să fie promulgată de către preşedintele României şi a trecut de ambele Camere ale Parlamentului să avem în data de 15 iulie Ziua Mărcii Poştale Româneşti. Iar aceasta este o recunoaştere de fapt a rolului timbrului", a spus Cristina Popescu.

Emisiunea de mărci poştale "Artişti români contemporani. Ştefan Câlţia", care aduce în atenţia colecţionarilor şi iubitorilor de frumos creaţia unuia dintre cei mai importanţi pictori ai momentului, a fost lansată marţi, de Romfilatelia, la sediul central din Capitală.

Lucrările lui Ştefan Câlţia evocă farmecul ordinii lumeşti a lucrurilor. Frumuseţea albastrului pe care pictorul îl zăreşte pe dealurile copilăriei transpare şi în lucrările sale. Casa părinţilor, precum şi alte monumente arhitecturale ridicate în Şona, devin un motiv major în pictura lui Câlţia.

"Şura albastră, pictură reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei, ocupă un loc aparte, în Casa albastră de la Şona, Făgăraş, în vreme ce lucrarea "Cer alb (2016)" este reprodusă pe marca poştală cu valoarea nominală de 35 lei din coliţa emisiunii. Totodată, în coliţa emisiunii este redat şi autoportretul pictorului Ştefan Câlţia.

Lucrarea "Cântăreţul şi casa albastră" (2014) este ilustrată pe marca poştală cu valoarea nominală de 1,60 lei, iar pictura "Amintiri cu luna" (2014) este redată pe marca poştală cu valoarea nominală de 24 lei.

Biografia lui Ştefan Câlţia se reflectă în activitatea sa artistică prin apartenenţa la loc, formare şi educaţie.

Născut în 15 mai 1942 la Braşov, Ştefan Câlţia se naşte este cel de-al doilea copil din cei şase ai Paraschivei şi ai lui Aurel. În 1944, familia se mută în Făgăraş, copilăria petrecându-şi -o adesea în Şona, în casa de lângă biserică, la bunica Eudochia.

Formaţia artistică a pictorului este clădită la Liceul de Arte Plastice şi Muzică din Timişoara, avându-l ca profesor pe graficianul Julius Podlipny (1955-1963), respectiv sub îndrumarea lui Corneliu Baba în cadrul Institutului de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" (1964-1970).

Din anul 1992, Ştefan Câlţia devine profesor la Academia de Arte din Bucureşti, la secţia de pictură, împreună cu alţi colegi de breaslă. În perioada 1992-1996 este decan al Facultăţii de Arte Plastice, iar după 1996, şef al Catedrei de Pictură din cadrul aceleiaşi universităţi.

Odată cu înfiinţarea "Galeriei Posibile" la începutul anilor 2000, desfăşoară o serie de expoziţii în muzeele de artă din ţară, şi nu numai (Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj, Chişinău etc.).

Din anul 2013, artistul este implicat, alături de "Galeria Posibilă" şi Asociaţia Sătească "Şona Noastră", în întărirea comunităţii din satul Şona. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO