Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunţat, joi, că, împreună cu echipa de specialişti de la Institutul Naţional al Patrimoniului, se pregăteşte dosarul pentru înscrierea, în luna ianuarie, a fostelor închisori comuniste în Lista Indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO.

"Înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO a fostelor închisori comuniste reprezintă o obligaţie a noastră ca decidenţi ai statului român de a recunoaşte o rană în istoria recentă a României şi o rană în istoria mondială. Fostele închisori comuniste corespund din perspectiva identităţii şi semnificaţiei obiectivelor incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Chiar din primele zile de mandat am urmărit clasarea închisorii Piteşti, a Memorialului Piteşti în categoria monument istoric, pentru a completa celelalte închisori care erau clasate ca monument istoric. Împreună cu echipa de specialişti de la Institutul Naţional al Patrimoniului pregătim dosarul ca, în ianuarie, aceste foste închisori comuniste să fie incluse în Lista Indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO", a declarat Turcan, la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti".

Ea a subliniat că, în închisorile din Făgăraş, Piteşti şi Râmnicu Sărat şi la Fortul 13 Jilava, au fost distruşi prin tortură oameni care au militat pentru libertate, pentru drepturi individuale, pentru democraţie, pentru respect faţă de cei din jur şi egalitate de tratament.

"Sunt patru închisori unde oameni care au militat pentru libertate, pentru drepturi individuale, pentru democraţie, pentru respect faţă de cei din jur şi egalitate de tratament au fost pur şi simplu - mi-e şi greu să găsesc cuvântul cel mai caracterizant pentru ce s-a întâmplat acolo - au fost distruşi. Dacă n-au fost distruşi fizic, au fost distruşi pe viaţă psihic, din cauza torturii la care au fost supuşi. (...) Şi aş încheia această mărturisire despre un proiect la care ţin, spunându-vă răspunsul pe care mi l-au dat cei cu care vorbim din partea închisorilor când întrebam cum a fost posibil. Şi răspunsul a fost: oameni needucaţi, oameni rudimentari ajunşi în funcţii importante. Şi, cred că pentru tânăra generaţie acesta este un mesaj emblematic pe care ar trebui să-l audă cât mai mult cu putinţă şi, de aceea, ţin ca aceste foste închisori să devină instituţii muzeale şi să povestească celor care nu au trăit acele vremuri ce s-a putut întâmpla într-o ţară europeană nu cu foarte mult timp în urmă", a arătat Raluca Turcan.

Ministerul Culturii pregăteşte şi alte două dosare, Brâncuşi şi Limes, pentru înscrierea în Lista Indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, a mai informat Turcan.

"Suntem în plin proces de pregătire a două mari dosare şi anume Memorialul Eroilor de la Târgu Jiu, dosarul Brâncuşi, cunoscut de toată lumea, şi, în acelaşi timp, de dosarul Limes - ultima frontieră a Imperiului Roman, care sunt două dosare foarte importante, presupun o colaborare foarte strânsă între toate autorităţile decidente şi am urmărit ca în această perioadă să organizez întâlniri, demersuri comune, astfel încât să putem progresa. Am avut inclusiv o evaluare din partea ICOMOS, entitatea care urmăreşte îndeplinirea condiţiilor pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial şi eu cred că semnele vor fi bune. Vom primi răspunsul la evaluare şi, dacă va fi cazul, câteva recomandări de urmat în perioada următoare, astfel încât să putem să finalizăm aceste două dosare", a adăugat ministrul.

Raluca Turcan a participat, joi, de Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România, la deschiderea Conferinţei Naţionale de Educaţie Muzeală, ediţia a VI-a, eveniment organizat de Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti".

Cu acest prilej, ea a precizat că a transmis la Ministerul Muncii şi a fost acceptat un proiect de lege a salarizării angajaţilor din sectorul cultural menit "să elimine inechităţi" şi să fie resimţit ca o "recompensă", o "stimulare" pentru a lucra împreună.

"Am urmărit să echivalez, pe de o parte, salariile dintre instituţiile muzeale şi instituţiile de spectacole, pe partea de execuţie, să reduc discrepanţele dintre instituţiile de semnificaţie naţională şi instituţiile aflate în subordinea autorităţilor locale, partea de management să fie salarizată unitar, pentru că nu este un management mai puţin performant într-o instituţie muzeală faţă de o instituţie de spectacol şi, în acelaşi timp, să reaşez un pic coeficienţii pe grila de salarizare astfel încât cei care sunt la început de drum să fie stimulaţi să intre şi să activeze în acest domeniu", a explicat Turcan.

Desfăşurată joi şi vineri, Conferinţa Naţională de Educaţie Muzeală de la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" reuneşte specialişti din domeniul educaţiei, al culturii, al muzeologiei, care vor dezbate teme legate de relaţia muzeului cu psihicul, etica şi spiritul civic. În deschiderea lucrărilor au susţinut alocuţiuni managerul instituţiei, Paula Popoiu, dr. Aurelia Cosma, cercetător etnolog, şi directorul Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii, Goleşti, Iustin Dejan.

România are înscrise în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO nouă elemente, conform https://whc.unesco.org/ şi https://www.cnr-unesco.ro/ :

* biserici cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea (1993);

* Mănăstirea Hurezi (1993);

* sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999);

* cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (1999);

* centrul istoric Sighişoara (1999);

* ansamblul bisericilor de lemn din Maramureş (1999);

* situl natural Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (1991);

* pădurile de fag antice şi primitive din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei (2017, pădurile vizate din România fiind cele de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei, judeţul Caraş Severin; Masivul Cozia, Lotrişor, judeţul Vâlcea;

* Codrul secular Şinca, judeţul Braşov;

* Codrul secular Slătioara, judeţul Suceava;

* Groşii Ţibleşului şi Strâmbu Băiuţ, judeţul Maramureş);

* peisajul minier de la Roşia Montană (2021).

De asemenea, România are înscrise şi şapte elemente pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii:

* ritualul Căluşului (2008);

* doina (2009);

* ceramica de Horezu (2012);

* colindatul de ceată - dosar comun cu Republica Moldova (2013);

* dansul fecioresc din Ardeal (2015);

* meşteşugul ţeserii covoarelor de perete din România şi Republica Moldova (2016) şi practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul) - dosar comun cu Bulgaria, Republica Macedonia, Republica Moldova (2017);

* cămaşa cu altiţă, un element de identitate culturală în România şi în Republica Moldova (2022). AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)