Peste 200 dintre cele mai de excepţie piese tezaurizate cucuteniene, din cea mai importantă colecţie de artă preistorică din Răsăritul Europei, aflată la Complexul Muzeal Naţional Neamţ, sunt expuse pe simezele Muzeului Naţional de Artă Timişoara (MNArT), în perioada 18 mai - 1 octombrie, unde pot fi admirate "Hora de Frumuşica", vasul cu suport şi colonete sau vasul-coroană.
 

Foto: (c) Otilia HALUNGA / AGERPRES

Constantin Preoteasa, cercetător ştiinţific la Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni din Piatra Neamţ, a declarat, joi, pentru AGERPRES, că toate piesele expuse la MNArT sunt obiecte cu valoare cultică şi artistică, iar majoritatea provin din arealul subcarpatic moldav, leagănul acestei civilizaţii care a evoluat între 3.000-3.500 î.Hr., pe un teritoriu mai vast.

"Sunt expuse toate piesele de prestigiu, capodoperele artei decorative şi figurative de Cucuteni aflate în patrimoniul Complexului Muzeal Naţional (CMN) Neamţ, care este în momentul de faţă cea mai mare unitate muzeală din România, cu 16 muzee şi 19 colecţii muzeale şi cu cel mai bogat patrimoniu cultural cucutenian. Practic, 70% din patrimoniul cucutenian descoperit pe actualul teritoriu al României se află la Piatra Neamţ. La Timişoara, se pot vedea celebrele complexe de cult de la Poduri şi Ghelăieşti, vase specifice acestei civilizaţii, celebra Horă de la Frumuşica, vasul cu suport şi colonete, care constituie în acelaşi timp şi sigla CMN Neamţ, vasul-coroană şi vasul-binoclu din complexul de cult de la Ghelăieşti, toate sunt piese de valoare excepţională, clasate tezaur în patrimoniul cultural naţional material mobil şi pot fi văzute în cadrul expoziţiei de la MNArT", a detaliat Constantin Preoteasa.
 

Foto: (c) Otilia HALUNGA / AGERPRES

Potrivit cercetătorului CMN Neamţ, civilizaţia Cucuteni reprezintă cea mai importantă civilizaţie preistorică europeană, iar acest statut privilegiat se reflectă din plin şi în cadrul artei decorative şi figurative, meşterii cucutenieni atingând un nivel de rafinament inegalabil. Aşezările cucuteniene se remarcă prin cantitatea, calitatea şi diversitatea excepţională a artefactelor, a vestigiilor din cadrul lor,
 

Foto: (c) Otilia HALUNGA / AGERPRES

Conform sursei citate, un rol foarte important în starea de conservare a vestigiilor, în general, l-a reprezentat această practică probabil rituală din cadrul comunităţilor umane cucuteniene, aceea de a purifica spaţiul prin incendiere. În cea mai mare parte, construcţiile din aşezările cucuteniene au fost incendiate intenţionat tocmai pentru a se purifica spaţiul, iar vestigiile arse s-au conservat mult mai bine şi au dăinuit până la noi, mai ales în cazul siturilor arheologice pluristratificate. Piesele aflate la adâncimi mai mari sunt mult mai bine conservate pentru că nu au fost afectate nici de activităţi antropice recente, nici de bioperturbaţii.

Foto: (c) Otilia HALUNGA / AGERPRES

Pentru un cercetător care a stabilit o dată că un artefact a reprezentat ceva la un moment dat, în timp, pot apărea noi conexiuni, în urma unor noi descoperiri. De asemenea, dacă arheologii scot la iveală artefacte străvechi cu simboluri cultice, ritualurile de purificare continuă şi azi.

Foto: (c) Otilia HALUNGA / AGERPRES

"Se pot face noi analogii şi noi interpretări cu privire la artefactele descoperite. Toate piesele expuse aici sunt obiecte cu valoare cultică şi artistică, nu sunt de uz comun folosite de comunităţile umane cucuteniene, iar majoritatea lor provin din arealul subcarpatic moldav, leagănul acestei civilizaţii care a evoluat între 3.000-3.500 î.Hr., pe un teritoriu mai vast. (...) Am vorbit despre purificarea spaţiului, care reprezintă al doilea moment cronologic important din viaţa unei comunităţi cucuteniene. Primul moment îl reprezintă sacralizarea spaţiului prin intermediul riturilor de fondare, iar această practică dăinuieşte până în prezent. În multe cazuri, la fundaţia unei noi construcţii se pune câte ceva: o monedă, un obiect valoros, un animal sacrificat. Ultimul moment îl reprezintă desacralizarea spaţiului, care intervine imediat după purificarea spaţiului", a explicat Constantin Preoteasa.

Foto: (c) Otilia HALUNGA / AGERPRES

Expoziţia de la Timişoara este pentru CMN Neamţ cea de-a treia etalare a patrimoniului cucutenian într-o capitală europeană a culturii, după Salonic în 1997 şi Sibiu în 2007.

Foto: (c) Otilia HALUNGA / AGERPRES

Expoziţia de la Timişoara se va încheia la final de septembrie cu cel mai important eveniment ştiinţific din domeniul arheologiei preistorice, respectiv Congresul Uniunii Internaţionale de Ştiinţe Preistorice şi Protoistorice. AGERPRES / (A - autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)