Casa în care s-a născut şi a copilărit Petrache Poenaru, inventatorul primului stilou din lume, dar şi creatorul actualului drapel naţional, a fost restaurată de mai mulţi ani, fiind astăzi un conac cochet deschis celor care vor să afle despre cum trăiau odinioară boierii din Oltenia, dar şi gazdă a multor evenimente culturale naţionale şi internaţionale.

Conacul Otetelişanu se află pe Valea Olteţului Inferior, la Bălceşti în satul Beneşti, fiind singura dovadă a legăturii lui Petrache Poenaru cu această zonă din sudul judeţului Vâlcea. Aici, celebrul erudit şi revoluţionar român s-a născut la data de 10 ianuarie 1799 şi tot aici şi-a petrecut copilăria, alături de bunica din partea mamei, care l-a crescut în primii cinci ani din viaţă, şi de unchiul său, Iordache Otetelişanu, cel de la care a învăţat să citească şi să scrie româneşte, după cum el însuşi mărturisea pe vremea când se afla la studii la Viena.

Conacul a fost ridicat la sfârşitul secolului al XVII-lea de boierii Otetelişeni, boieri luminaţi, cum îi descrie actualul proprietar, care au locuit aici până la naţionalizare. A fost o vreme şi muzeu de etnografie, pentru ca după 1991 să fie retrocedat foştilor proprietari şi să ajungă o ruină din cauza dezinteresului acestora de a-l repune pe picioare.

Cel care s-a încumetat până la urmă să transforme vechea construcţie boierească a fost tot un descendent al boierilor olteni. Valentin Ionescu a cumpărat la începutul anilor 2000 părţile din moşie ce le reveneau celorlalţi urmaşi şi a început restaurarea acestui conac din care, la vremea respectivă, nu mai rămăseseră decât zidurile, câteva uşi şi bucăţi de tencuială. Cu eforturi financiare enorme, Ionescu a reuşit să termine lucrările de reconstrucţie şi amenajare a conacului în urmă cu nouă ani şi de atunci l-a redeschis pentru public, organizând aici aproape în fiecare an tabere de creaţie, simpozioane şi concerte la care participă artişti români şi străini. În urma acestor evenimente culturale, a adunat şi o colecţie impresionantă de picturi, vreo 200 la număr, inspirate din istoria şi frumuseţea acestor locuri.

Valentin Ionescu spune însă că nu a uitat nici de Petrache Poenaru pentru care intenţionează să amenajeze în conac un colţişor cu obiecte care i-au aparţinut, printre care şi brevetul de invenţie care l-a făcut celebru în lume.

"În afară de conacul restaurat, care a prins şi copilăria lui Petrache Poenaru, vom încerca şi ne aflăm în plin proces de amenajare a unei camere, să-i zicem biroul lui Petrache - Pierre Poenar cum îi spuneau francezii şi cum scrie pe brevetul de invenţie de la 1827 din Paris, brevetul de invenţie al stiloului. Cred că este cea mai cunoscută chestie legată de Petrache Poenaru, dar, dacă mă întrebaţi pe mine, e cea mai puţin importantă. El a avut multe, multe alte contribuţii în diverse domenii, într-o Românie care se afla între Orient şi Occident la vremea respectivă. Probabil, într-o lună, două luni maxim, acel loc va fi amenajat şi va putea fi vizitat. Până atunci, conacul se poate vizita oricum", spune actualul proprietar.

De acest loc şi de familia Otetelişanu se leagă însă multe alte evenimente deosebite. Tudor Vladimirescu, cel care l-a luat pe tânărul Petrache ca secretar, a poposit la acest conac cu câteva luni înainte să fie prins şi ucis de Eterie.

"Chiar în anul 1821, anul zaverei lui Tudor Vladimirescu, două căpetenii, Iova şi Ienciu, au atacat la 1 martie conacul şi pe boierii Otetelişeni de acolo cu scopul de a-i tâlhări. Şi atunci chiar a descins Tudor Vladimirescu, iar în noaptea de 2 spre 3 martie i-a decapitat pe cei care făcuseră acest lucru, pentru că, spunea el, pentru ce ne-am sculat noi? Nu ca să facem dreptate şi să alungăm străinii din ţară? Pentru asta, nu pentru tâlhării! Cei doi au fost pedepsiţi chiar la Otetelişu, la o răscruce de drumuri. Li s-au tăiat capetele, care au fost apoi arătate tuturor pentru a vedea că nu acesta a fost scopul revoluţiei. Era chiar şi Petrache Poenaru la acest conac, iar după acest moment, Tudor îi ajută pe boierii Otetelişeni să plece de la conac, întâi la Hurezi, pentru că era mai sigur aşa, apoi de la Hurezi au mers peste munţi, la Sibiu", povesteşte, pentru AGERPRES, istoricul Florin Epure, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea.

Deşi locurile sunt încărcate de istorie şi poartă o bogată zestre culturală reprezentată de aceste case vechi care au aparţinut nobilimii din Ţara Românească, Valea Olteţului este zona din Vâlcea cel mai puţin cunoscută şi vizitată de turişti. Sunt şi mulţi vâlceni care nu cunosc această parte a judeţului, după cum spun chiar autorităţile.

"Nu ajunge foarte multă lume la acest conac, absolut superb, în stil brâncovenesc. Sunt chiar vâlceni care nu au fost niciodată să-l vadă. Şi ce este în jurul lui este absolut superb. Se spune că există şi un tunel care mergea din pivniţele acestui conac spre biserica din apropiere. E o biserică în afara incintei, ctitorie tot a boierilor Otetelişeni de la 1745, făcută aşa cât a fi la o distanţă cât a bate puşca, adică să poată fi păzită pentru că de multe ori a fost şi atacat acest conac", a mai povestit directorul Direcţiei de Cultură Vâlcea.

Pe lângă conacul în care s-a născut Petrache Poenaru, monument istoric de categoria B, şi biserica din poarta acestuia, care acum aparţine comunităţii, domeniul Otetelişenilor de la Bălceşti mai cuprinde alte două construcţii, un conac mai mic de la începutul secolului trecut şi o moară tot din acea perioadă, pe care actualul proprietar a început să le renoveze pentru a le introduce în circuitul turistic, alături de un alt obiectiv istoric din zonă - cula Zătreanu, din comuna Zătreni, atestată de specialişti ca fiind ridicată în secolele XVI - XVII, aflată şi ea în proces de restaurare.

"Este o zonă virgină din acest punct de vedere, al turismului, Valea Olteţului Inferior. Urcând spre Horezu, sunt foarte multe locuri frumoase, sunt foarte multe cule. Este Cula Zătreanu care se află în plin proces de restaurare, este Conacul lui Maldăr de la Măldăreşti. Sunt bisericile din zonă, cea de la Popeşti, cea de la Tetoiu. Sunt multe lucruri interesante. Chiar sunt lucruri de văzut", a mai adăugat proprietarul conacului unde s-a născut şi a copilărit inventatorul stiloului.

Pe lângă brevetul din 1827 pentru "condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală", aşa cum şi-a intitulat chiar el invenţia, Petrache Poenaru s-a făcut remarcat în multe alte domenii. Este creatorul tricolorului României moderne şi cel care a fondat primul ziar românesc de propagandă - Foaia de propagandă -, pe vremea când era între pandurii lui Tudor Vladimirescu. Este, de asemenea, cel care a înfiinţat şcolile publice săteşti din Muntenia (în 1838), a fondat Colegiul Naţional 'Carol I' din Craiova, Şcoala de Agricultură din Pantelimon şi Şcoala de Poduri şi Şosele, actuala Universitate Politehnică din Bucureşti şi tot lui i se datorează şi introducerea sistemului metric zecimal în Ţara Românească. Petrache Poenaru a participat şi la Revoluţia din 1848, fiind şi unul dintre cei mai înflăcăraţi susţinători ai eliberării robilor ţigani.

În Bălceşti, Petrache Poenaru are în prezent o şcoală care îi poartă numele, iar din 2018, în semn de apreciere pentru tot ceea ce a însemnat el pentru această zonă, pentru Vâlcea şi pentru România, autorităţile locale au arborat în cel mai înalt punct din localitate un steag tricolor de 54 de metri pătraţi, al doilea ca dimensiune din judeţ, după cel din centrul municipiului Râmnicu Vâlcea. AGERPRES/(AS - autor: Ramona Dincă, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c) Ramona Dincă / AGERPRES