'Epoca frigului. Conversații cu Antigona' de Roberto Garcia de Mesa, al patrulea spectacol-lectură din stagiunea AproapESpectacol,17 iunie, Institutul Cervantes

Stagiunea AproapESpectacol, inițiată în luna mai de Institutul Cervantes din București, din dorința de a promova tematici, autori și titluri inovatoare din teatrul hispanic actual, a ajuns la cel de-al patrulea eveniment: pe 17 iunie, ora 20:00, în Sala Auditorium a Institutului Cervantes (Bd. Regina Elisabeta nr. 38), va avea loc spectacolul-lectură 'Epoca frigului. Conversații cu Antigona' de Roberto Garcia de Mesa, care va fi prezent la eveniment. Traducerea este realizată de Luminița Voina-Răuț, regia este semnată de Andrei Măjeri, distribuția le reunește pe Ada Galeș și Lorena Luchian, sound design-ul de Adrian Piciorea, video: Tony Macpela.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile, cu rezervarea prealabilă a locului prin mail la [email protected]

'Textul lui Roberto Garcia de Mesa comunică filial cu Antigona lui Sofocle, cea mai cunoscută dintre tragediile antice', detaliază Andrei Măjeri. 'Vorbim însă despre un text original structural, care preia din textul antic temele dialogului ratat cu cetatea, destinul implacabil al femeii tinere care-și caută menirea și impedimentele de care se lovește. Cu armele post-modernității, prin ironie și tehnica dramaturgiei listelor, autorul reușește să propună un text captivant, percutant și incitant, unde pistele deschise permit co-creația, adăugarea de experiențe personale, completarea cu discurs original etc.'

Roberto Garcia de Mesa (1973, Tenerife) este poet, dramaturg, regizor, curator, artist vizual, deținând propria companie de teatru. Textele sale au fost traduse în engleză, greacă, română, franceză, italiană, slovenă, germană și portugheză. Este membru al Academiei de Arte Scenice din Spania și predă literatură spaniolă la Universitatea La Laguna și UNED. A studiat curentele inovatoare ale artelor scenice în secolele XX și XXI și a publicat numeroase articole, eseuri și monografii pe această temă.

'Epoca frigului. Conversații cu Antigona este un poem fragmentat despre utopiile și antiutopiile europene, despre unele răni din trecut, despre viață și moarte, despre nesiguranțe și perplexități, despre libertatea de expresie, corupție, intoleranță, despre diferitele forme de criză și rolul pe care îl ocupă sentimentele umane. Ar putea fi și un lung poem despre o rană istorică. Ar putea fi și o reflecție poetică asupra femeii în Spania (...) sau ar putea fi o străveche dezbatere istorică valabilă și azi: dacă teatrul trebuie să fie sau nu politic. Sau dacă viața este o oglindă în care ne uităm compulsiv, acum e un selfie care se vinde sau se dăruiește lumii.' (Roberto Garcia de Mesa)

Traducătoarea piesei, Luminița Voina-Răuț, este un nume apreciat și binecunoscut în domeniul editorial, al traducerilor din limbă spaniolă, atât proză, cât și teatru. A tradus peste 90 de piese de teatru din dramaturgi spanioli și latinoamericani importanți, printre care: Juan Mayorga, Jose Sanches Sinisterra, Alfredo Sanzol, Sergi Belbel, Josep Maria Miro, Jordi Galceran, Paco Bezerra, Rodrigo Garcia, Daniel Veronese, Claudio Tolcachir, și zeci de volume de proză, ale unor autori remarcabili, precum Mario Vargas Llosa, Julio Cortazar, Ernesto Sabato, Luis Bunuel, Agustin Sanchez Vidal.

Andrei Măjeri colaborează cu numeroase teatre românești: de la teatrele naționale din Cluj, București și Craiova, la teatrele municipale din Baia-Mare, Turda sau Tîrgu-Jiu și la Apollo111 - cel mai cunoscut teatru independent din București. La Teatrul Maghiar de Stat din Cluj a regizat un spectacol în limba maghiară. În 2021 a devenit regizorul angajat al Teatrului 'Mihai Eminescu' Botoșani, unde a montat Eroine, La Academie, Zeițe de categoria B și Piese de rezistență. În 2022 a regizat primul său spectacol în străinătate (Slepa Mrlja/Pata oarbă), în Novi Sad (Serbia), în cadrul Capitalei Culturale Europene, la Teatrul Național Sârb. Este interesat de dramaturgia contemporană, în cea mai mare parte română sau spaniolă, dar a lucrat și pe texte aparținând dramaturgilor clasici precum Euripide, și cei canonici, precum Federico García Lorca, Witold Gombrowicz, Lucian Blaga etc. Lucrările sale includ: Nunta însângerată de Lorca, Medea's Boys și Bacantele de Euripide, Meșterul Manole de Lucian Blaga, Las Meninas de Ernesto Anaya (dramaturg mexican contemporan) și trei dintre cele mai provocatoare texte ale lui Rodrigo García: Agamemnon, Moartea și reîncarnarea într-un cowboy și Grădinărit uman. Majoritatea spectacolelor sale aduc în discuție tragedia greacă, războiul, condiția artistului, sexualitatea, personajele feminine puternice. În 2024 a câștigat Premiul UNITER pentru Cea mai bună regie (Cine l-a ucis pe tata?, regizat la Teatrul Metropolis) și Cea mai bună piesă, premiu oferit de Uniunea Scriitorilor, Filiala București-Dramaturgie (cu textul: God of the Gaps).

Ada Galeș și Lorena Luchian vor da viață fascinantei lumi create de Roberto Garcia de Mesa.

Ada Galeș este actriță la Teatrul Național București, dar prezența ei nu se limitează la scenă: este speaker în conferințe despre societate, cultură, femei sau ca facilitator al unor conversații despre felul în care trăim, ne privim și ne înțelegem. A fost distinsă cu Premiul UNITER pentru debut în 2016 și joacă atât pe scena TNB, cât și în alte teatre din țară. În cinema, a făcut parte din distribuția unor filme ca Anul nou care n-a fost (r. Bogdan Mureșanu), prezentat la Bienala de la Veneția, Interior zero (r. Eugen Jebeleanu), Complet necunoscuți (r. Octavian Strunilă), etc. Crede că arta, oricât de personală ar fi, are mereu un impact colectiv.

Lorena Luchian este actriță la Teatrul Evreiesc de Stat și a colaborat cu Teatrul Național București, Teatrul Metropolis, Teatrul M. Eminescu Botoșani, Teatrul Luceafărul, Teatrul Apollo. A jucat în spectacole precum Bună Seara, Domnule Wilde de O. Wilde, regia: Andrei Măjeri, Konkurs de A. Galin, regia Emi Pârvu, Chicago, regia: Gelu Colceag, Război de Lars Noren, regia: Radu Pocovnicu, Almost Maine de John Carriani, regia: Andreea Vulpe, Trilogie Belgrădeană de Bljana Sbrljanovic, regia: Mihaela Betiu, Pescărușul de A.P. Cehov, regia: Gelu Colceag, Cele două orfeline, regia: George Ivașcu, Milk on Fire, regia: Radu Pocovnicu, Eroine de P. Ovidius Naso, regia: Andrei Măjeri.

Muzica originală pentru acest spectacol este semnată de Adrian Piciorea, artist care a creat pentru prima dată muzică la 14 ani, într-un program cu sunete preînregistrate pe care le aranja după propria inspirație. În 2024 a fost nominalizat la Gala Premiilor UNITER pentru cea mai bună muzică originală și sound design din spectacolul (R)evoluție. Ghid de supraviețuire în secolul XXI de Yael Ronen și Dimitrij Schaad (în regia lui Radu Nica) și în 2025 pentru muzica și sound design-ul spectacolului Prima Facie de Suzie Miller (în regia lui Andrei Huțuleac). A lucrat la mai multe spectacole care au cuprins creații nominalizate la Gala Premiilor UNITER în diverse categorii, precum: Cine l-a ucis pe tata? după Edouard Louis, regia Andrei Măjeri, Tschick. De ce am furat mașina după Wolfgang Herrndorf, regia Irisz Kovacs, Verde tăiat de Alexandra Felseghi, regia: Adina Lazăr.

*

Stagiunea AproapESpectacol: lecturi performative de teatru hispanic actual a fost lansată în luna mai, sub coordonarea lui Bobi Pricop. Celelalte spectacole-lectură performate până acum au fost 'Singură cu Marilyn' de Alfonso Zurro, în regia lui Bobi Pricop, 'Chiriaș' de Paco Gamez, în regia lui Mihai Gligan, și 'De parcă seara asta ar fi...' de Gracia Morales, în regia Luizei Dabija. Stagiunea se va relua în toamnă.