Expoziţia "Efectul Picasso - Contribuţia României la anul aniversar Pablo Picasso, 2023" este un proiect care va constitui unul dintre marile evenimente ale anului viitor, a afirmat, miercuri, ambasadoarea Franţei la Bucureşti, Laurence Auer.

"Cu Muzeul de Artă Recentă - MARe, avem un cadru minunat de a prezenta operele lui Pablo Picasso în România. 2023 este anul jubileului morţii pictorului. Este deci o mare oportunitate pentru România şi pentru oraşul Bucureşti de a-i primi operele acestuia, alături de New York, Barcelona, Malaga sau Paris. În cele din urmă, această expoziţie va fi, evident, un proiect foarte popular ce va reuni publicuri foarte diferite", a susţinut diplomatul francez, la conferinţa de presă dedicată lansării proiectului expoziţional.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a salutat organizarea de către MARe a expoziţiei dedicate lui Picasso. Potrivit acestuia, proiectul este "un vis pe cale să se transforme în realitate", iar ministerul va găsi căile "legale" şi "rapide" de a fi alături de muzeu în acest demers.

"E o mare onoare şi bucurie să fac parte din acest vis care a încolţit în inimile celor de la MARe şi acum e foarte aproape să se transforme în ceva palpabil, pentru că să-l aduci pe Picasso la Bucureşti într-o asemenea mare expoziţie... Înţeleg că a fost ceva la fel de mare în 1968. Deci sunt 55 de ani de atunci, însuşi numărul anilor care au trecut arată cât de rar şi important este ce vor colegii de la MARe să facă acum, iar Ministerul Culturii nu poate decât să îmbrăţişeze această idee absolut minunată. Noi avem, sigur, foarte multe parteneriate, sprijinim foarte mult zona independentă culturală, dar la acest nivel este prima oară când suntem invitaţi să facem parte. O vom face cu tot dragul. Vom susţine şi financiar şi logistic acest eveniment. Am convingerea că vom găsi căile legale şi rapide de a fi alături de MARe în acest demers", a spus Romaşcanu.

El a dat asigurări că Ministerul Culturii va găsi "calea necesară" din punct de vedere financiar.

"Şi vom găsi calea necesară, fie că este parteneriat, fie că va fi un proiect prioritar finanţat de Ministerul Culturii, organizat de MARe. Deci, financiar există variante, iar logistic sigur că există partea de transport, pe care putem, prin resursele Guvernului, s-o asigurăm la nivelul de securitate necesar şi alte lucruri, asigurări ş.a.m.d. Până la urmă, partea noastră se rezumă la bani. Tot ce ţine de partea artistică, selecţie este partea dumnealor. Noi încercăm, repet, să finanţăm şi vom reuşi. Şi îmi doresc foarte tare să se întâmple", a declarat Lucian Romaşcanu.

Directorul MARe, Erwin Kessler, a dezvăluit că expoziţia reprezintă rodul unui demers început în urmă cu doi ani de conducerea muzeului, în urma unei "cercetări personale asupra artei americane".

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

"Adică a anului 1965, despre care cu toţii ştiţi că este anul cheie pentru muzeul nostru, de acolo porneşte şi colecţia permanentă şi este un moment esenţial pentru recalibrarea artei româneşti pe o direcţie occidentală, în momentul în care se renunţă la realismul socialist. Şi atunci, artiştii sunt liberi să aleagă, iar puterile occidentale vin cu oferte culturale diverse. Sunt expoziţii americane, cărora imediat Franţa le răspunde cu altele. (...) În ciuda acestor eforturi pe care le-au făcut Statele Unite de a promova cu putere tot cea ce însemna neo-avangardă, pop art, instalaţii, artă conceptuală, minimalism, expoziţia care a prins cel mai bine la artiştii români a fost Picasso, pentru că era marele nume al modernităţii care fusese pus între paranteze de către perioada comunistă", a explicat Kessler.

Potrivit directorului MARe, din 1968, anul expoziţiei Picasso în România, nu a mai fost organizată în ţara noastră nicio altă expoziţie personală a unui artist internaţional de prim ordin.

Kessler a arătat că nici după 1989, în ciuda deschiderii spre lumea culturală occidentală, nu au fost deschise expoziţii dedicate protagoniştilor modernităţii artistice internaţionale, România fiind plasată la marginea fluxului curent de evenimente majore internaţionale pentru că sistemul muzeistic local este slab echipat, insuficient finanţat şi conservator ca practici curatoriale.

Preşedinta Muzeului Picasso din Paris, Cecile Debray, a precizat, în conferinţa de presă, că, la 50 de ani de la moartea lui Pablo Picasso (1881-1973), pe parcursul anului viitor, la nivel mondial vor fi organizate 42 de expoziţii consacrate operei, figurii şi influenţei artistului exemplar al modernităţii, în Franţa, Spania, SUA, Elveţia, Belgia, Germania, în muzee precum Centrul Pompidou şi Guggenheim Bilbao, Muzeul Brooklyn şi Fundaţia Beyeler Basel, Muzeul Regal de Artă din Bruxelles şi Muzeul Von der Heydt, Wuppertal.

"Expoziţia de la MARe va da prilejul reliefării influenţei lui Picasso asupra artei româneşti, prin punerea faţă în faţă a lucrărilor lui Picasso de la muzeul nostru şi a celor semnate de artiştii români selectaţi. Ea va da posibilitatea de a vedea parcursul tehnic al operei lui Picasso, graţie lucrărilor aparţinând patrimoniului Muzeului Picasso", a spus Cecile Debray.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

MARe/Muzeul de Artă Recentă Bucureşti, în colaborare cu Muzeul Picasso din Paris, va prezenta expoziţia "Efectul Picasso" în perioada 25 septembrie 2023 - 8 ianuarie 2024, evenimentul fiind susţinut de Ministerul Culturii, de Institutul Francez şi Ambasada Franţei din România.

Expoziţia va face parte din seria celor 42 de expoziţii aniversare din 2023 organizate sub înaltul patronaj al preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, şi al nepotului artistului omagiat, Bernard Picasso. Vor fi expuse pentru prima dată în România 46 de lucrări de Pablo Picasso, printre care o serie de tablouri faimoase, unele de mari dimensiuni, care, alături de desenele şi lucrările sale de grafică, au marcat evoluţia artei mondiale pe parcursul mai multor decenii.

Lucrările provin în totalitate de la Muzeul Picasso din Paris, acestora urmând a li se adăuga 50 de lucrări de artişti români moderni şi contemporani care atestă influenţa constantă a operei şi figurii lui Picasso în cea de-a doua jumătate a secolului XX şi la începutul secolului XXI. Printre aceştia se numără Alexandru Tzupoia, Corneliu Baba, Constantin Piliuţă, Florin Mitroi, Horia Bernea, Sorin Ilfoveanu, Henri Mavrodin, Ion Grigorescu, Octav Grigorescu, Valeriu Mladin, Dumitru Gorzo, Victor Man, Alexandru Rădvan, Mircea Suciu, Marius Bercea şi Şerban Savu.

Expoziţia, care va ocupa toate etajele şi interetajele muzeului, va fi însoţită de o serie de video-documentare prezentate în Auditorium-ul MARe. Cursuri pentru copii şi adolescenţi legate de Picasso şi centrate asupra expoziţiei, tururi ghidate (în română, franceză şi engleză), dar şi o serie de conferinţe şi dezbateri pe tema influenţei lui Picasso asupra artei postbelice locale şi internaţionale vor puncta parcursul acestei expoziţii.

Un catalog de cercetare bilingv (română-franceză) va fi publicat în legătură cu expoziţia, în colaborare cu Muzeul Picasso din Paris.

Potrivit organizatorilor, "Efectul Picasso" este un eveniment artistic unic la nivel naţional - este prima ocazie, în întreaga istorie a culturii contemporane româneşti, în care capodopere ale lui Pablo Picasso vor fi prezentate, timp trei luni, publicului românesc. AGERPRES/(A - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)