O hodaie abandonată din Argeș transformată în clasă pentru elevii din comună și spațiu de studiu multidisciplinar

În comuna Brăduleț (județul Argeș), pe valea superioară a râului Vâlsan, o hodaie abandonată - mic adăpost de lemn folosit sezonier în trecut în cadrul activităților pastorale - a fost reabilitată și transformată în centru de studiu al peisajului cultural și spațiu de educație pentru copiii din comună.

În ultimele luni, aici au fost realizate 3 cercetări de teren, au studiat patru rezidenți, iar 43 de elevi ai școlii din comună au venit la hodaie să învețe despre plantele, animalele și hodăile din jurul satului lor, în lecții care au legat biologia de arhitectură, desen și storytelling.

'Ne-am mutat într-un sat de sub munte atrași tocmai de peisajul ăsta, cu tot ce cuprinde el: sălbăticia, arhitectura, fânețele, livezile, hodăile risipite pe dealuri și de oamenii care încă urcă la ele. Proiectul pornește din pasiunea noastră pentru arhitectura vernaculară și din respectul pentru felul în care comunitatea de aici și-a construit viața. Dar, din momentul în care alegi să trăiești aici, devine și o responsabilitate: să nu lași să dispară ceea ce-a făcut locul ăsta să trăiască atâta vreme și să devină ceea ce este: un peisaj cultural de patrimoniu' - a explicat Valentin Sălăgeanu, Președintele Asociației Rurale pentru Peisaje Culturale.

Proiectul (H)ODAIA - nod rural pentru reabilitarea peisajelor culturale a pornit de la o construcție de 10 metri pătrați care a fost reabilitată în cadrul unei școli de vară de membri ai comunității locale, vecini, șițari din satul Galeșu și meșterul Bogdan Radu, alături de studenți și voluntari coordonați de arhitectele Eliza Yokina (Cumulus Architecture) și Cristina Nicolaescu.

În paralel, în cadrul proiectului au fost realizate trei studii care au surprins parte din valoarea acestui peisaj cultural. Studiul GIS (Ovidiu Stan și Ionuț Săvulescu) a numărat în comună 593 de hodăi, grajduri și saivane, studiul de biodiversitate (Joseph England) a găsit o mare varietate de specii, care există datorită cositului și pășunatului, iar cel antropologic (Anca Dănilă) arată că, pentru săteni, hodaia a însemnat (și) o formă de libertate.

Concluzia lor comună: cât timp hodaia e folosită, pajiștile rămân deschise; când e abandonată, pădurea acoperă treptat poienile, iar odată cu ele scade biodiversitatea și dispar obiceiurile care le-au format.
După șantier, hodaia a găzduit, timp de câte o săptămână, patru rezidenți: un antropolog (Cornelia Florea), un grafician (Gabriel Demeter), un arhitect (Cristina Nicolaescu) și un farmacist (Adina Niculae). Aceștia au explorat peisajul cultural, fiecare prin lentila propriei discipline, și au realizat câte o lucrare inspirată de experiența lor. Au urmat activitățile educaționale pentru copiii din comună, care au fost susținute de echipa Centrului de Studii Vizuale, o parte în școală și o parte la hodaie. Pe lângă lecții, copiii au lucrat practic, individual și în grup, iar la final lucrările lor au fost expuse într-o expoziție la școala din Galeșu.

Rezultatele proiectului se vor regăsi într-un ghid de bune practici pentru reabilitarea peisajelor culturale vernaculare, publicat online pe nodrural.ro, și distribuit în format tipărit, în comunitate, rețele profesionale și instituții partenere. Lucrările rezidenților vor fi prezentate într-o expoziție multimedia la Centrul de Studii Vizuale din București, alături de o instalație și de imagini care documentează toate etapele proiectului, de la cercetarea de teren și reabilitarea hodăii până la lecțiile cu copiii din comună. Detaliile vor fi publicate pe nodrural.ro și pe pagina de Instagram a proiectului.

Hodaia rămâne în grija asociației, deschisă cercetătorilor, artiștilor, studenților și copiilor din comunitate, pentru ateliere și micro-rezidențe. Asociația își propune ca ea să fie primul nod dintr-o rețea de hodăi reactivate pe Valea Vâlsanului.

Despre proiect
Proiectul (H)ODAIA - nod rural pentru reabilitarea peisajelor culturale este implementat de Asociația Rurală pentru Peisaje Culturale în parteneriat cu biroul de arhitectură Cumulus și Centrul de Studii Vizuale, proiectul fiind co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Asociația Rurală pentru Peisaje Culturale cercetează, conservă și regenerează peisajele culturale din Muntenia de sub munte.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.