Expoziţia "Dacia. Ultima frontieră a romanităţii", care are la bază conceptul expoziţional materializat în proiectul "Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane", realizat în anul 2021 la prestigiosul Muzeu Naţional de Arheologie din Madrid, se va deschide joi, la Muzeul Naţional de Istorie a României.

Vernisajul, care începe la ora 17,00, se va desfăşura în prezenţa consilierului prezidenţial la Departamentul Cultură, Culte şi Minorităţi Naţionale din cadrul Administraţiei Prezidenţiale Sergiu Nistor, a ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu, a directorului general al MNIR, dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, a reprezentanţilor instituţiilor partenere, precum şi a directorului general al Muzeului Naţional de Arheologie din Madrid, Andres Carretero Perez, a directorului general al Muzeului Naţional Roman de la Roma, Stephane Verger, şi a arhitectului Carlos Barrot, care a proiectat expoziţia.

"Aceasta nu este o simplă expoziţie despre geto-daci şi lumea lor sau doar despre o istorie timpurie a acestui colţ de lume, ci şi despre zorii culturii şi civilizaţiei europene, despre unicitate, dar şi despre contopirea civilizaţiilor, despre aspectul local, despre o lume mult mai interconectată decât ne-o imaginăm astăzi. Nu în ultimul rând, este cea mai mare expoziţie sintetică dedicată civilizaţiei geţilor şi dacilor, a celei romane, precum şi a celor ale primilor migratori în acest spaţiu, organizată în ultimii 25 de ani, printr-un efort a 45 de instituţii muzeale din România şi Republica Moldova, proiect coordonat de Muzeul Naţional de Istorie a României, sub egida Ministerului Culturii", precizează MNIR, într-un comunicat transmis luni AGERPRES.

Expoziţia, realizată cu sprijinul Fundaţiei "Prietenii Muzeului de Istorie a României", recent înfiinţată, este structurată cronologic pe şase teme generice:

* Etapa finală a primei epoci a fierului şi conexiunile localnicilor cu lumea scitică - sunt prezentate piese de ceramică, arme şi podoabe, specifice culturilor hallstattiene târzii;

* Terra Dacorum este dedicată civilizaţiilor antice care s-au dezvoltat pe teritoriul României în cea de-a doua epocă a fierului - La Tene. Rolul central îi revine civilizaţiei dezvoltate de geto-daci, în spaţiul definit de ţărmul vestic al Mării Negre, bazinul Carpatic şi fluviul Dunărea;

* Pax Romanaę îşi propune să ofere vizitatorului o imagine sintetică a modului de viaţă roman în spaţiul provinciilor Dacia şi Moesia Inferior, cu sublinierea aspectelor particulare, specifice zonei;

* La porţile Imperiului este dedicată comunităţilor din spaţiul locuit anterior de geto-daci, transformărilor pe care acestea le suferă în contextul noilor realităţi generate de prezenţa imperiului şi de convieţuirea dacilor liberi cu triburile germanice şi sarmatice aşezate aici în primele trei secole ale erei creştine;

* Construind Terra Christianae perioada secolelor IV - VII p. Chr. este caracterizată de trei jaloane istorice determinante pentru acest spaţiu: retragerea armatei şi a administraţiei din Provincia Dacia, pătrunderea creştinismului şi marile migraţii;

* "Barbarii" şi Imperiul - Transformarea lumii romane - cotidian şi conflict - răsfoind scrierile Antichităţii Târzii despre Dacia se conturează percepţia Dunării ca o frontieră politică şi simbolică, unul dintre principalele repere ale iniţiativelor politice ale Imperiului sau ale unor populaţii în migraţie. În acelaşi timp, în cursul secolelor IV-VII, spaţiul de la nordul Dunării de Jos a fost şi o zonă a continuităţii civilizaţiei romane provinciale şi de sinteză culturală a moştenirii acesteia cu culturile diferitelor populaţii migratoare germanice, iraniene, slave sau de sorginte central asiatică.

Din colecţia MNIR vor fi prezentate piese precum: coiful de aur de la Coţofeneşti, tezaurele getice de la Stânceşti, Agighiol, Peretu, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, inventarul mormântului unei căpetenii getice de la Popeşti, tezaurele de argint dacice de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuş, Vedea, două tezaure necunoscute din S-V României, inscripţii menţionând regii daci Tiamarkos, Burebista şi Decebal, portrete imperiale ale lui Traian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius, Traianus Decius, tezaure sarmatice din judeţul Buzău şi Smârdan, tezaurele de la Pietroasele, Apahida şi Histria (din epoca migraţiilor).

Totodată, din colecţiile muzeelor partenere vor putea fi admirate: tezaure datând din epoca migraţiilor descoperite în mormintele unor principese, la Cluj-Polus şi Turda (din patrimoniul Muzeului Naţional al Transilvaniei şi Muzeul de Istorie Turda), depozitul de arme şi obiecte de bronz greceşti de la Olăneşti, precum şi piese de aur din mormintele unei principese sarmate de la Mocra, Republica Moldova, din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei din Chişinău, vase din ceramică, arme, unelte şi podoabe din metale comune care ilustrează evoluţia civilizaţiilor care s-au succedat în spaţiul de la nord de Dunăre în perioada cuprinsă între sec. VII î.e.n. şi sfârşitul sec. VII d. Hr.

Expoziţia va fi deschisă până în luna martie a anului 2023. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: mnir.ro