Preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel-Pop, a afirmat marţi că Monarhia constituţională inaugurată la 10 mai 1866, odată cu înscăunarea Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, a creat auspiciile sincronizării noastre cu civilizaţia europeană.

"Monarhia constituţională inaugurată la 10 mai 1866, odată cu înscăunarea Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, a adus României stabilitate şi echilibru, creând, prin efortul clasei politice şi intelectuale şi prin antrenarea în acest efort a naţiunii, auspiciile sincronizării noastre - cum ar fi zis Lovinescu - cu civilizaţia europeană. Adică, a dus aşezarea noastră în acel circuit de valori verificate care au asigurat lumii europene prosperitate, eficienţă şi preluarea modelului european într-un cadru mondial, ca un model de succes. Prin urmare, elogiul Monarhiei, al Regalităţii şi al Dinastiei la români se înscrie periodic, cu precădere în ziua de 10 mai a fiecărui an, în ordinea firească a lucrurilor, în necesitatea amintirii faptelor mari, spre a le oferi, dacă nu altceva, tinerilor energia necesară edificării viitorului", a spus Ioan-Aurel Pop în cadrul conferinţei susţinute în Amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu" al Bibliotecii Academiei Române.

Ioan-Aurel Pop, care a spus că românii au avut monarhi încă din Evul Mediu, amintind nume pornind de la Ioniţă Caloian la Matias Corvin, Mihai Viteazul şi până la Alexandru Ioan Cuza ori Carol I, a afirmat că "tradiţia monarhică la români a fost cea care ne-a trasat secole la rând destinul, iar venirea Principelui Carol, la 10 mai 1866, se înscrie într-o admirabilă continuitate".

Pop a evidenţiat că în perioada Dinastiei constituţionale s-au înfăptuit unele dintre cele mai importante obiective ale naţiunii române.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

"Dinastia venită prin voinţa naţională în 1866, exprimată încă de Adunările ad-hoc, e cea dintâi din istoria românilor care a condus ţara în temeiul unei Constituţii adevărate, prima Constituţie modernă a României adoptată de propriile foruri legiuitoare, Constituţia noastră din 1866. În vremea monarhiei moderne şi constituţionale, dintre anii 1866 - 1947, s-au înfăptuit unele dintre cele mai importante obiective ale naţiunii române: unirea Moldovei şi Ţării Româneşti, crearea Academiei Române, proclamarea şi cucerirea independenţei absolute, unirea Dobrogei cu România, proclamarea Regatului, adoptarea monedei naţionale, înfiinţarea Băncii Naţionale, autocefalia Bisericii Ortodoxe şi, în fine, Unirea cea Mare din 1918. Constituţia din 1923 a urmat actului unirii. Modernizarea ţării, sincronizarea sa cu civilizaţia occidentală, între cele două războaie, s-a creat sistemul nostru feroviar, marea efervescenţă culturală, crearea universităţilor moderne, construcţia unor obiective excepţionale", a mai spus Pop.

Nici în perioada monarhiei constituţionale nu s-a putut înregistra la români o "perpetuă epocă de prosperitate", a adăugat el.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

"Fireşte, ca oriunde şi ca oricând, nici în timpurile de glorie ale monarhiei în general, nici în secolul monarhiei constituţionale, pe care l-a portretizat aşa de frumos istoricul Keith Hitchins, membru de onoare al Academiei, trecut acum în lumea drepţilor, care are o carte despre România Modernă 1866 - 1947, nici în timpurile acestea ale monarhiei constituţionale nu s-a putut înregistra la români o perpetuă epocă de prosperitate. Mitul 'Vârstei de Aur' rămâne ceea ce îi spune numele lui, adică un mit. Am avut şi noi, ca toate popoarele, suişuri şi coborâşuri, am avut victorii şi eşecuri, regimuri democratice şi totalitare, am înfăptuit acte cu care nu ne putem mândri, am avut revirimente şi crize şi, cel mai adesea, am trăit obişnuit viaţa în curgerea ei firească, aşa cum e viaţa, cu bunele şi cu relele sale", a încheiat Ioan-Aurel Pop.

Academia Română şi Biblioteca Academiei Române au celebrat, marţi, printr-o conferinţă publică susţinută de preşedintele acestui for, Ioan-Aurel Pop, două momente majore din istoria românilor: semnarea de către Principele Carol, la 10 mai 1877, a Declaraţiei de independenţă faţă de Imperiul Otoman (adoptată cu o zi înainte de către cele două camere ale Parlamentului) şi încoronarea acestuia ca Rege patru ani mai târziu, la 10 mai 1881.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

În acelaşi cadru, Declaraţia de independenţă redactată de Mihail Kogălniceanu la 9 mai 1877 a fost expusă, pentru o zi, împreună cu alte documente de epocă, piese numismatice de mare însemnătate documentară şi simbolică, în foaierul Amfiteatrului "Ion Heliade Rădulescu" al Bibliotecii Academiei, în cadrul expoziţiei "10 mai în istoria României". AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dãdârlat)