Cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei Române, a atras atenţia vineri asupra ignoranţei cu care omul poluează atmosfera terestră prin defrişarea pădurilor, "fabrica de oxigen a planetei".
 

"Ce m-a frapat imediat ce am ajuns la înălţimile extra-atmosferice a fost subţirimea atmosferei terestre. Dacă ai compara Pământul cu un măr, grosimea atmosferei nu ar fi mai mare decât grosimea cojii acestuia. Este aproape şocant să înţelegi faptul că în acel strat subţire s-a dezvoltat viaţa şi se desfăşoară toate procesele vii şi faptul că noi, în ignoranţa noastră, poluăm această atmosferă, otrăvim ceea ce respirăm noi înşine şi ceea ce vor respira generaţiile viitoare, în acelaşi timp defrişând pădurile, care reprezintă fabrica de oxigen a planetei", a spus Prunariu, la o sesiunea ştiinţifică dedicate împlinirii a 40 de ani de la primul zbor al unui român în spaţiul cosmic şi 60 de ani de la primul zbor al omului în Cosmos, desfăşurată în Amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu" al Bibliotecii Academiei Române.

Amintind condiţiile şi experimentele ştiinţifice executate ca urmare a participării sale la misiunea spaţială de la bordul navei cosmice sovietice Soiuz 40 şi a complexului orbital de cercetare ştiinţifică Soiuz-Saliut 6, Prunariu a accentuat asupra distrugerilor provocate prin activităţile "nesăbuite" ale omului.
 

"Pe lângă multele ore dedicate zilnic activităţii ştiinţifice, aveam timp să admirăm, din când în când, pe viu, şi extraordinarele imagini ale Pământului. Vezi continente, oceane, fenomene meteorologice, activităţi umane, totul vibra. De la acele înălţimi se văd bine şi distrugerile provocate prin activităţi, poate profitabile pe termen scurt, dar nesăbuite, la scară de generaţii, ale omului, precum tăierea pădurilor tropicale şi nu numai a acestora, poluarea apelor şi solului, avansarea deşertului ca urmare a distrugerii vegetaţiei şi altele", a spus cosmonautul.

Dumitru Prunariu a făcut apel la aprecierea "la valoarea lor reală, dar şi istorică" a "pionierilor spaţiului cosmic".

"Cosmosul îţi deschide noi orizonturi. Ajungi să-ţi vezi propria planetă din exteriorul ei, să ai alte percepţii asupra spaţiului şi dimensiunilor, fenomenelor şi problemelor terestre. Cosmonauţii şi astronauţii sunt specialişti în domenii complexe de activitate, apreciaţi în mediile de specialitate şi nu numai. Cu acelaşi respect şi apreciere s-a vorbit întotdeauna, oriunde în lume, atât despre Iuri Gagarin, cât şi despre John Glenn sau depre Alexei Leonov sau despre Neil Armstrong, cât şi despre mulţi alţi zburători în spaţiul cosmic din cele 38 de state care au participat până acum la zboruri comice pilotate. Zborul cosmic rămâne, până acum, un act de curaj şi eroism. Din cele 580 de pământeni câţi au zburat până acum în spaţiul cosmic, cam 4,5% au murit în timpul misiunilor spaţiale. A nu-i trata în mod adecvat şi a nu-i aprecia la valoarea lor reală, dar şi istorică, pe aceşti pionieri ai spaţiului cosmic, indiferent de regimul politic în care au zburat în cosmos sau în care au ajuns să trăiască, consider că reprezintă o eroare", a mai spus Dumitru Prunariu.
 

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

Ambasadorul Federaţiei Ruse în România, Valery Kuzmin, a afirmat că Iuri Gagarin reprezintă "un model de eroism şi dedicare" pentru oamenii din întreaga lume, care continuă să inspire generaţiile de astăzi.

Diplomatul a amintit că misiunile diplomatice ruseşti au organizat o serie de evenimente comemorative cu ocazia celor 60 de ani de la ieşirea lui Iuri Gagarin în spaţiu, pledând pentru înţelegerea importanţei globale a semnificaţiei acestui eveniment.

Ambasadorul a elogiat cooperarea între România şi ţara sa în cazul misiunii Prunariu-Popov.

Valery Kuzmin a subliniat că Federaţia Rusă, "lider în explorarea spaţiului cosmic" continuă să militeze pentru un spaţiu cosmic fără arme, de care să beneficieze, printr-o amplă colaborare internaţională, întreaga lume.

În cadrul evenimentului, organizat de Academia Română, prin Secţia de Ştiinţe Tehnice, în parteneriat cu Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului şi Centrul de Studii Ruse şi Sovietice "Florin Constantiniu", moderat de Ana-Maria Cătănuş, cercetător la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, au mai conferenţiat preşedintele Agenţiei Spaţiale Române, Marius-Ioan Piso, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială "Elie Carafoli", Nae Cătălin, directorul general al Institutului de Ştiinţe Spaţiale, Ion Sorin Zgură şi Cristian Român, senior editor al revistei "Ştiinţă şi Tehnică".

În foaierul amfiteatrului a fost vernisată o expoziţie fotodocumentară pusă la dispoziţie de Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, care oferă imagini inedite şi date referitoare la cele două performanţe ştiinţifice.

Cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu a realizat, în perioada 14 - 22 mai 1981, primul zbor în spaţiul cosmic al unui român. Misiunea spaţială s-a desfăşurat la bordul navei cosmice sovietice Soiuz 40 şi al complexului orbital de cercetare ştiinţifică Soiuz-Saliut 6. Alături de colegul său de echipaj, cosmonautul Leonid Popov, a efectuat o serie de cercetări ştiinţifice, tehnologice, biomedicale, astrofizice şi psihologice.

În anul 2011, Academia Română l-a ales pe Dumitru-Dorin Prunariu membru de onoare, drept recunoaştere a extraordinarei sale performanţe ştiinţifice. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, imagine: Alfred Schupler, montaj: Andrei Cârlan, editor online: Gabriela Badea)

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO