Ia românească reprezintă o carte de identitate a românilor, atât la nivel regional, cât şi naţional, care în ultimii ani a revenit cu o popularitate crescută în rândul tinerilor, a afirmat, miercuri seara, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

De Ziua Universală a Iei, el a participat, la Biblioteca Naţională a României, la vernisajul expoziţiei intitulate "Ia, povestea scrisă şi rescrisă".

"Această cămaşă populară contribuie la menţinerea sentimentului de apartenenţă pentru românii de pretutindeni, dar şi la sporirea mândriei pe plaiul mioritic. În perioadele de grele încercări, ia a fost un simbol al apropierii şi al creativităţii umane. (...) Din respect pentru munca şi creaţia străbunilor, tradiţia şi folclorul trebuie să rămână în viaţă, să le transmitem mai departe", a declarat ministrul Culturii.

Bogdan Gheorghiu a apreciat, în discursul său, grupurile culturale, care, sub forma unor mici ateliere de creaţie, menţin vie tradiţia şezătorilor şi creează mărturii autentice prin cămăşile tradiţionale.

"Însă frumuseţea acestor elemente de patrimoniu imaterial se împleteşte cu hărnicia şi dăruinţa femeilor care au dat naştere unei bune părţi a identităţii naţionale. Tocmai de aceea, consider că această zi trebuie dedicată şi făuritoarelor etalonului naţional. Totuşi, nu trebuie să neglijăm nici sărbătoarea care a contribuit la tradiţia zilei de astăzi - Sânzienele sau Drăgaica - o sărbătoare cu caracter agrar, considerată sfântă în cultura românească. Pentru români, această zi a fost întotdeauna o ocazie perfectă de a sărbători soarele şi muncile agricole specifice verii", a punctat ministrul Culturii.

Expoziţia de port tradiţional al românilor, fotografii, ilustraţii de carte şi gravuri de epocă - "Ia, povestea scrisă şi rescrisă" - a fost vernisată de sărbătoarea Sânzienelor.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

"Dacă le sărbătorim cum se cuvine, aduc sănătate şi belşug. Pentru a face pe plac zânelor, dar şi pentru a bucura publicul, (...) am pregătit împreună cu doamna Iulia Gorneanu expoziţia. (...) Dacă veţi privi de aproape, cu răbdare, aceste minunate ii tradiţionale, veţi vedea o bogăţie de simboluri cusute într-un limbaj universal, care uneşte comunităţile de pe teritoriul ţării. Vizitând Ţările Române, o serie de călători străini, scriitori şi artişti occidentali din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, au remarcat de-a lungul vremii pitorescul costumului tradiţional din diferite regiuni istorice, pe care apoi le-au zugrăvit în scrieri şi imagini", a declarat Carmen Mihaiu, directorul Bibliotecii Naţionale a României.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

Expoziţia aduce laolaltă piese din impresionanta colecţie a Iuliei Gorneanu şi documente din colecţiile speciale ale Bibliotecii Naţionale a României. Iulia Gorneanu a redescoperit o parte profundă a sufletului românesc, ascunsă tainic în frumoasele ii româneşti, într-un limbaj sacru pe care suntem invitaţi să îl descifrăm. Ea încearcă să demonstreze că piese autentice din costumul tradiţional pot fi integrate şi astăzi în ţinute urbane, asemenea doamnelor românce care au purtat cu mândrie costumul popular, în secolul al XIX-lea.

"Ce încerc eu să fac este să inspir, de aceea expun părţi din colecţia mea", a declarat, la vernisaj, Iulia Gorneanu.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

În opinia sa, ia trebuie să fie sursă de inspiraţie pentru designerul contemporan.

"E obligatoriu ca ia să fie sursă de inspiraţie pentru designerul contemporan, să vedem aceste semne pe vestimentaţia actuală a omului urban, să ne bucurăm de ce avem patrimonial, să expunem din când în când, dar acest lucru să devină sursă de inspiraţie", a afirmat Iulia Gorneanu.

Potrivit acesteia, pe ii sunt povestite destine. "Sunt vieţi povestite pe aceste bucăţi de pânză, sunt destine povestite. Ia era un fel de Facebook în urmă cu un veac. Îmbrăcând o ie şi intrând în biserică, despre femeia aceea se ştia tot: dacă este măritată, dacă este văduvă, dacă este văduvă care vrea să se recăsătorească sau vrea să îşi păstreze statutul, dacă se pregăteşte de moarte, iile femeilor care se pregăteau de trecere aveau anumite semne-simbol. O parte mare dintre aceste ii sunt sub pământ, pentru că au plecat odată cu ele. Să ne bucurăm de ce avem, să ne inspirăm, să facem, la nivelul nostru, ce a încercat să facă şi a reuşit cu mare, mare grandoare, Brâncuşi şi să ducem povestea mai departe, atât cât poate fiecare", a subliniat Iulia Gorneanu.

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă, Claudia Nicolae, prezentă la vernisaj, a arătat că, în fiecare an, în apropierea zilei de 24 iunie, şi AGERPRES marchează Ziua Universală a Iei printr-o serie de materiale inedite.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

"Am plecat de la a vorbi despre ie ca tradiţie, ca istorie în unii ani, am promovat ia ca un ambasador al României şi am vorbit despre românii care au plecat peste graniţe, ducând ia primită moştenire de la părinţi sau de la bunici. (...) Fluxul special din acest an s-a numit "Povestea Iei". De ce poveste? Pentru că, într-un context în care toţi am fost izolaţi, în care toţi am fost nevoiţi să stăm acasă, fără să socializăm cu prieteni, cunoscuţi, poate ne-am întors puţin la rădăcini, la origini, poate am avut mai mult timp să ne gândim la tradiţie, la familie, la ceea ce noi moştenim ca patrimoniu", a declarat Claudia Nicolae.

În opinia sa, ia este o comoară pe care trebuie să o păstrăm.

"La Sânnicolau Mare există o legendă, poate cea mai frumoasă poveste a cămăşii româneşti din Banat. În Banatul de câmpie, în vremea pribegiei, femeile şi-au îngropat în lăzile de zestre iile. Când s-au întors, le-au dezgropat. Pentru ele aceasta reprezenta comoara familiei. Poate asta este şi pentru noi şi asta ar trebui să fie - o comoară pe care trebuie să o păstrăm, să o dăm viitorului şi să aducem aminte de fiecare dată care e rădăcina, care ne sunt originile şi mai ales care este valoarea noastră", a subliniat Claudia Nicolae. AGERPRES/(A - autor: Iulia Carciog, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Preda)