Complexul arheologic Sucidava, care se întinde pe o suprafaţă de aproximativ două hectare şi oferă o imagine panoramică spre lunca Dunării, este pregătit pentru a fi redeschis vizitatorilor odată cu ridicarea stării de urgenţă, iarba crescută în ultimele săptămâni se coseşte, aleile sunt curăţate şi se pun la punct ultimele detalii, potrivit şefului Serviciului cultural din cadrul Primăriei Corabia, muzeograful Mirela Cojoc.

"Pregătim ultimele detalii pentru redeschiderea complexului, a muzeului de sit. S-a făcut curăţenie pe alei, în părculeţul lui Popa Şapcă, se coseşte iarba, avem pregătit şi un aparat de măsurare a temperaturii, pentru că nu va fi permis accesul persoanelor care au febră, temperatură peste 37 de grade", a declarat, pentru AGERPRES, Mirela Cojoc.

Muzeograful a spus că pentru accesul în muzeul de sit şi la fântâna secretă este necesară purtarea unei măşti care să acopere gura şi nasul, însă pentru vizitarea diferitelor situri în aer liber din interiorul cetăţii nu este nevoie de purtarea unei măşti.

Totodată, Mirela Cojoc a descris bogăţia de culori şi imagini ale naturii din cetate şi din împrejurimi, unde numeroase păsări sălbatice vieţuiesc pe lacurile şi bălţile din luncă.

"Aşteptăm vizitatori, mai ales că în această perioadă a anului vremea este frumoasă, în lunca Dunării este totul verde, au înflorit macii, în cetate miroase a fân proaspăt cosit, condiţiile de vizitare sunt excelente, sunt alei pentru fiecare sit. Circuitul de vizitare începe la poarta de vest şi cuprinde toate obiectivele, ajunge la vestigiile din perioada neolitică, la fântâna secretă, la bazilică, la hipocaust. După vizitarea cetăţii, pe un drum neamenajat paralel cu cetatea, se poate ajunge la bălţi cu stufăriş, cu multe lebede, parcă mai multe faţă de ani trecuţi", a spus Mirela Cojoc.

Accesul în cetate este gratuit şi va fi permis zilnic, în timpul programului de lucru, nefiind necesară vreo programare, angajaţii complexului fiind pregătiţi să ofere informaţii şi explicaţii despre istoria şi despre legendele locului.

Cel mai cunoscut şi vizitat obiectiv de la Sucidava este fântâna secretă, un monument arhitectonic unic în lumea romană, o construcţie din secolul VI d.Hr. ce coboară în plan înclinat, pe sub zidul de sud al cetăţii, în subteran, 18 metri, pe un coridor lung de 26 de metri, la capătul căruia este o scobitură cu apă limpede şi bună de băut. Fântâna captează, de la o adâncime de 18 metri, un izvor aflat la poalele cetăţii Sucidava, la 14 metri sud, în afara zidurilor cetăţii.

Vizitatorii cetăţii sunt interesaţi şi de "clădirea cu Hypocaust", unde se presupune că a fost sediul comandamentului, situată aproximativ în centrul cetăţii.

"Se presupune ca acolo era clădirea comandamentului, pentru că acolo este sistemul de încălzire prin pardoseală şi este centrul cetăţii. Din podeaua construcţiei de formă dreptunghiulară s-a păstrat un fragment care a fost restaurat. Podeaua este susţinută de opt şiruri a câte 22 de stâlpi (pilae), iar în spaţiul dintre podea şi baza stâlpilor circula aer cald provenind dintr-un cuptor - numit praefurnium - aflat în exteriorul edificiului", a mai spus muzeograful.

Un alt obiectiv de interes pentru vizitatori îl constituie un picior din podul de piatră construit peste Dunăre de împăratul Constantin cel Mare. Din fosta cetate romană se mai păstrează astăzi o criptă.

Sucidava a apărut ca un important centru economic şi militar al tribului geto-dacic "Sucii", numele său însemnând Cetatea Sucilor. În urma cuceririi Daciei de către romani, pe teritoriul actualei localităţi Celei s-a ridicat un castru roman care a contribuit la dezvoltarea oraşului civil roman Sucidava.

În timpul împăratului roman Aurelian (270-275) a fost zidită prima cetate de apărare, iar împăratul Constantin cel Mare (306-337) a rezidit această fortăreaţă, a construit un pod de piatră peste Dunăre, cel mai lung din acea perioadă, şi a restaurat drumul roman din Câmpia română - cunoscut şi sub denumirea de "Drumul domnului de rouă".

Cetatea a fost distrusă prima dată de huni (442-447), iar între anii 527 şi 533 a fost refăcută de împăratul Iustinian, fiind distrusă definitiv de invaziile avaro-slave, în jurul anului 600.

La Sucidava, stăpânirea romană s-a menţinut fără întrerupere până la sfârşitul secolului al VI-lea. Din secolul următor, aria cetăţii a fost locuită de o populaţie românească în formare. În secolele XIV-XVI, pe o parte a ei a fost construită o fortificaţie medievală, un sistem defensiv împotriva turcilor.

"Partea de est a cetăţii a fost completată, în perioada medievală, cu ziduri şi câteva turnuri, ca un sistem de apărare împotriva turcilor, ce datează din vremea lui Mircea cel Bătrân şi până la Mihai Viteazul", a mai explicat muzeograful.

Sucidava este singura cetate antică, romană, păstrată in situ, din zona Olteniei. În muzeul de sit pot fi observate piese reprezentantive datând din neolitic (cultura Vădastra), din eneolitic (Cultura Celei), din perioada dacilor, din perioada daco-romană, bizantină etc.

Cetatea Sucidava a beneficiat de un proiect de reabilitare cu finanţare europeană, finalizat în 2017, fiind amenajat un muzeu, un circuit de vizitare precum şi un drum de acces spre acest obiectiv. AGERPRES/(AS - autor: Cristina Matei, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu)

Sursa foto: Arheo Sucidava / Facebook