* Programul Congresului Internaţional de Muzicologie AICI

Preşedinta Congresului Internaţional de Muzicologie, prof. dr. Laura Veronica Demenescu, a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, că fără oameni de cultură în forurile care decid destinul acestui domeniu se va continua promovarea inculturii.

"Atâta timp cât din forurile care decid direcţia în cultura românească nu vor face parte oameni de cultură, vom continua să promovăm incultură. Avem oameni foarte bine pregătiţi, dar acesta este efectul, faptul că în funcţii de conducere de la cele mai mici până la cele mai înalte foruri sunt oameni necalificaţi în domeniu", a afirmat Laura Veronica Demenescu.

Muzicologul timişorean a remarcat faptul că tendinţa de expansiune a vocilor cu timbru "răguşit" în spaţiul public este dovada unei "lipse de educaţie", întrucât acum "artiştii se autointitulează artişti" şi, din păcate, "sunt promovate nonvalorile" în detrimentul valorilor, al celor care studiază şi îşi petrec viaţa studiind muzica.

"Persoane cu impact la public, care poate au bani să plătească publicitate, să intre în anumite medii, îşi permit să se promoveze şi odată cu promovarea vine şi succesul. Dar sunt false aceste succese ale lor, pentru că este vorba de lipsă de cultură şi de lipsă de educaţie. Pentru că dacă ai promova la radio sau la televiziuni un element bun, vă asigur că ar deveni şlagăr în cel mai scurt timp, numai că, de regulă, elementele bune nu au sprijin financiar", consideră Demenescu.

În opinia acesteia, în România se resimte o criză acută de muzicologi, în timp ce în Germania este un exces de specialişti care sunt interesaţi de modalităţi de colaborare în acest sens, lucru care se va propune în cadrul acestui congres, care se desfăşoară în aceste zile la Timişoara.

Cea de-a IV-a ediţie a Congresului Internaţional de Muzicologie numără şase secţiuni, "Muzica Românească", "Muzica Tradiţională" sau "Muzica Veche" - bucurându-se de un interes deosebit.

"Preocuparea noastră se manifestă în direcţia studierii şi promovării muzicii româneşti. Este una dintre secţiunile la care ţinem foarte mult şi toţi românii care participăm la această ediţie a congresului suntem preocupaţi de promovarea creaţiei şi a culturii româneşti. Folclorul continuă să fie izvor de inspiraţie pentru compozitorii contemporani. Ca particularitate privind muzica tradiţională românească, ne bucurăm că a rămas nealterată în anumite zone folclorice în România, dar constatăm că zona Banatului este cea mai contaminată dintre toate zonele folclorice din ţară", a subliniat Laura Veronica Demenescu.

În ceea ce priveşte "Muzica Veche", deşi s-ar crede că s-a spus totul despre ea în milioane de pagini deja scrise, încă mai pot fi descoperite elemente noi, arată ea.

"Muzicologia studiază tocmai acest aspect, al descoperirii unor noi elemente care nu au fost valorificate. Accesul la informaţie este acum mult mai facil în toate zonele din lume, prin intermediul internetului, la bazele de date, şi poţi găsi în bibliotecile virtuale puncte de vedere ale celor mai buni specialişti din toate timpurile în muzicologie, etnomuzicologie, precum şi ale unor specialişti care la vremea respectivă au enunţat anumite concepte, iar azi pot fi completate sau contrazise tocmai graţie acestui acces facil la sursele de informaţie", a punctat Demenescu.

În privinţa "Muzicii Noi", preşedinta Congresului a afirmat că întotdeauna muzica nouă, contemporană a şocat mai ales publicul neavizat, dacă nu există o prezentare anterioară. "Dacă publicul nu ştie ce ascultă, acceptă mai greu muzica respectivă. (...) Bach şi Beethoven, cu a căror muzică noi suntem familiarizaţi, au fost la timpul lor 'noi' şi au şocat", a explicat muzicologul.

Evenimentul este organizat de Societatea Internaţională de Studii Muzicale, în parteneriat cu Academia Română - Filiala Timişoara, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Academia de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca, New Europe College, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău. Au fost acceptate 35 de lucrări ale participanţilor care provin din 18 centre universitare şi de cercetare din ţară şi din afară: Timişoara, Bucureşti, Cluj, Suceava, Sibiu, Braşov, Serbia, Republica Moldova, Ucraina, Croaţia, Germania, Austria, Franţa. AGERPRES/(A - autor: Otilia Halunga, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)