Mănăstirea Hurezi, obiectiv aflat în patrimoniu UNESCO, a prăznuit marți, în prezența a sute de credincioși și prelați din țară și din străinătate, pe fosta stareță Matrona, care a fost trecută de către Biserica Ortodoxă Română în rândul sfinților în urmă cu un an.

Evenimentul liturgic dedicat proclamării locale a canonizării acestei sfinte a început încă de luni după-amiază, cu slujba privegherii săvârșită de soborul stareților din Arhiepiscopia Râmnicului în frunte cu arhiepiscopul Varsanufie, iar marți dimineață a fost săvârșită Sfânta Liturghie de către un sobor de 17 ierarhi din țară și din diaspora, la altarul de vară al ctitoriei domnitorului martir Constantin Brâncoveanu.

Printre ierarhii prezenți la acest eveniment deosebit pentru Mănăstirea Hurezi s-au aflat ÎPS Irineu - arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, ÎPS Teodosie - arhiepiscopul Tomisului, IPS Atanasie - arhiepiscopul ortodox român al Marii Britanii și Irlandei de Nord, precum și o serie de episcopi, între care cel al Ungariei și cel al Spaniei și Portugaliei, alături de oficialitățile locale.

la un moment de suflet, un moment de înaltă spiritualitate. Astăzi este proclamarea locală a canonizării acestei sfinte despre care, la început, nici noi nu știam foarte multe despre viața trăită de ea în mănăstire încă de la vârstă fraged și ce lucrare a avut aici, la sfânta mănăstire, la ctitoria lui Brâncoveanu. La acest acest eveniment participă 17 ierarhi (...), foarte mulți credincioși veniți nu numai din zona Horezu ci și din alte parohii, maicile și călugării de la mănăstirile noastre, dar și din afara eparhiei Râmnicului, pentru a cinsti această sfântă, care face parte din cele 16 femei care au fost canonizate de curând, trecute în rândul sfinților, așa cum este și Maria Brâncoveanu, soția lui Constantin Vodă Brâncoveanu, care va avea și ea o proclamare locală la Mănăstire Surpatele, o ctitorie brâncovenească, o ctitorie chiar a doamnei Maria', a precizat, pentru AGERPRES, directorul Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea, istoricul Florin Epure.

Monahia Matrona Ciupelea a fost o stareță a Mănăstirii Hurezi pentru o scurtă perioadă de timp, de doar doi ani, însă a rămas în memoria locului ca un model viu atât pentru monahi cât și pentru credincioșii de mir, plus că rămășițele ei pământești au fost găsite 'într-un mod aparte'.

'Este cu adevărat un moment de aleasă bucurie duhovnicească pentru Arhiepiscopia Râmnicului, pentru cler și credincioși, dar în mod aparte pentru obștea mânăstirii Hurezi în ale cărei rudiri duhovnicești se descoperă acum chipul sfințeniei Sfintei Cuvioase Matrona. Sfânta Cuvioasă Matrona este cunoscută ca fiind stareță a acestei obști monahale în perioada anilor 1923-1925, însă, în ansamblu, chipul său duhovnicesc descoperă o viață întru totul închinată lui Dumnezeu. Este cunoscut faptul că a venit din Săliștea Sibiului în zona aceasta a Olteniei de sub Munte, într-un pelerinaj împreună cu mama sa la o vârstă fragedă și de la acei ani ai copilăriei a arătat o dorință aparte în a rămâne în obștea mănăstirii Sărăcinești la început și apoi, începând cu anul 1873, a venit la Mănăstirea Hurezi, unde s-a nevoit, a trăi o viață ascetică în post, în rugăciune, în aspre nevoiri și în același timp într-o permanentă povățuire către monahiile mai tinere, până în anul 1935 când s-a mutat la cele veșnice', a precizat consilierul cultural al Arhiepiscopiei Râmnicului, preotul Constantin Olariu.

Astfel, a fost canonizată ca sfântă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 1 iulie 2025, cu titulatura 'Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi', urmând să fie prăznuită de acum înainte pe 5 mai.

'S-a spus de multe ori că înainte de a fi canonizați de către Biserică, sfinții au fost cinstiți de către popor. Acest lucru s-a întâmplat și în obștea Mănăstirii Hurezi, unde chipul duhovnicesc al Cuvioasei Matrona a fost așezat întru început ca fiind un mănunchi al virtuților. Lucrul acesta s-a petrecut în mod aparte până în anul 1959, când prin decretul 410, foarte multe monahii au fost alungate din mănăstiri și s-a pierdut oarecum tradiția. După anii în care libertatea religioasă a fost redobândită, în atenția duhovnicească, în ochii duhovnicești ai monahiilor au fost readuse aceste chipuri duhovnicești din vechime și ele rămân modele de statornicie în credință, în virtute și mai ales de dragoste pentru obște și pentru toți ceilalți. În mod aparte, în momentul reorganizării cimitirului din jurul bisericii bolniței acestei mănăstiri, atunci când au fost săpate mormintele pentru a fi reașezate în cinste deosebită și conform rânduielilor liturgice, sfintele moaște ale Cuvioasei Matrona erau într-un mod aparte. Aveau o culoare aparte și mireasma această duhovnicească, deși crucea nu menționa numele. Au descoperit practic sfintele moaște, le-au identificat prin cărămida aceea care, conform tradiției bisericești, a fost așezată sub capul cuvioasei Matrona', a adăugat consilierul cultural al Arhiepiscopiei Râmnicului.

Moaștele Sfintei Cuvioase Matrona de la Hurezi au fost așezate într-o raclă de argint și vor rămâne în mănăstirea vâlceană. AGERPRES/(AS - redactor: Ramona Dincă, editor: George Onea, editor online: Anda Badea)