Observatorul astronomic din Bucureşti, de pe bulevardul Lascăr Catargiu nr. 21, se află într-o clădire sub formă de iaht, veche de 108 ani, ce a aparţinut amiralului Vasile Urseanu, care, pe lângă meseria sa, de căpitan de vas, era pasionat de astronomie.

Clădirea în stil neoclasic este monument istoric şi a fost construită de arhitectul I. D. Berindei pentru întemeietorul Societăţii Astronomice Române, amiralul Vasile Urseanu, prezentând la nivelul faţadei elemente decorative care fac aluzie la apă şi navigaţie.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

Observatorul astronomic este singurul loc din Bucureşti care oferă acest tip de serviciu cultural.

"Este un imobil cu mare valoare arhitectonică, este un imobil cu mare valoare patrimonială, pe de altă parte. De aceea, el a fost de la bun început clasat pentru a obţine finanţare europeană pentru reabilitare, consolidare şi restaurarea, mai ales, a elementelor de decor interior. A fost o reşedinţă privată, pentru asta a şi fost proiectat, la începutul secolului XX, de către amiralul Vasile Urseanu. Şi, pentru că în a doua parte a vieţii urma să aibă o linie mai liniştită a carierei, a vrut să existe şi un element arhitectonic care să îi amintească de profesia lui activă, aceea de căpitan de vas, şi de hobby-ul său, de a se ajuta, precum vechii navigatori, de corpurile cereşti în navigaţie. Acest imobil, particular pentru început, are şi o formă uşor aerodinamică - aminteşte de o navă care pluteşte în mijlocul mării - şi, evident, şi un spaţiu dedicat observaţiilor astronomice", a declarat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti, Adrian Majuru.

Observatorul Astronomic Popular a fost construit de către amiral prin eforturi financiare proprii, având instalată în locul cel mai înalt o cupolă de cinci metri. Conform informaţiilor publicate pe site-ul instituţiei, amiralul obişnuia să spună: "Mi-am construit casa în formă de yacht, având o cupolă de observator, ca în acelaşi timp, când fac observaţii cu luneta, să am senzaţia că plutesc pe mare".

Sursa foto: astro-urseanu.ro

Vasile Urseanu a murit în 1926, iar în anul 1933, văduva lui, Jeanne Urseanu, a donat clădirea municipalităţii Bucureşti. Imobilul a găzduit pinacoteca oraşului între anii 1933-1949.

"Nu a fost neapărat cel mai adecvat spaţiu pentru expunerea unor lucrări de pictură şi sculptură mică, oferite de primii donatori ai acestei colecţii, familiile Filip Marin şi Ioan Movilă, dar a fost o soluţie de compromis care a funcţionat şi în anii puterii populare o bună perioadă de timp, în conjuncţie - dacă pot să spun aşa - cu hobby-ul păstrat al donatorului, şi anume observaţiile astronomice, însă pentru popularizarea acestui domeniu în rândul tinerilor, cu precădere, şi al şcolarilor, apoi", a menţionat Adrian Majuru.

Foto: (c) AGERPRES

Din anii '60, clădirea a găzduit Muzeul Ştiinţelor Experimentale, fiind dotată cu aparatură fotografică modernă pentru vremea respectivă şi laborator fotografic. În 2008, Observatorul a primit, prin intermediul unei donaţii, un telescop MEADE LX200R de 30 cm în diametru şi o lunetă care permite observarea Soarelui în altă lungime de undă.

În noiembrie 2016, după doi ani în care a trecut prin lucrări de restaurare, consolidare şi modernizare, Observatorul Astronomic a fost redeschis. Proiectul a fost finanţat din fonduri nerambursabile prin POR 2007 - 2013, valoarea totală fiind de peste 2,6 milioane euro.

"Observatorul astronomic ne dorim să devină un spaţiu multifuncţional dedicat mai multor activităţi şi mai multor categorii de vârste şi aşteptări, deopotrivă. Şi, de aceea, în zona de parter, pe toată amprenta casei, a fost amenajat un spaţiu modern şi nou utilat, al Bibliotecii Muzeului Municipiului Bucureşti, care înseamnă un spaţiu ceva mai mare şi pentru depozite, dar şi pentru accesul publicului, faţă de cel improvizat în aripa stângă a Palatului Suţu", a mai precizat Majuru.

În septembrie 2017 a fost vernisată expoziţia "Descoperim împreună Universul", care include imagini astronomice de înaltă calitate, grafice, diagrame şi explicaţii detaliate. O masă cu ecran tactil îi atrage mereu în jurul său pe micii vizitatori, care îşi testează priceperea în ordonarea planetelor din sistemul solar sau doresc să afle mai multe informaţii despre sateliţii lui Saturn.

Prezentările de planetariu, care îi captivează pe adulţi şi copii deopotrivă, se realizează într-un dom gonflabil, cu un aparat "Digitarium Iota", achiziţionat în cadrul proiectului Regio de reabilitare şi consolidare.

Vizitatorii pot realiza de asemenea observaţii astronomice de seară sau observaţii solare de pe terasa clădirii, care oferă şi o plăcută perspectivă asupra bulevardului Lascăr Catargiu.

Potrivit unei statistici, Observatorul Astronomic a înregistrat cel mai mare număr de vizitatori dintre subunităţile Muzeului Municipiului Bucureşti în primul trimestru al anului 2018. Este vorba despre 5.727 de vizitatori, în creştere faţă de 4.176 de vizitatori în primul trimestru al anului 2017 şi 1.993 de vizitatori în primul trimestru al anului 2014. AGERPRES/(A, AS - autor: Irinela Vişan, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Anda Badea)