Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova salută declarațiile președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, și ale președintelui României, Nicușor Dan, în susținerea idealului reunificării și pledează pentru introducerea pe agenda publică a acestui proiect unionist și transformarea lui într-o prioritate națională, transpartinică, a românilor de pe cele două maluri ale Prutului.

''Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova susțin introducerea pe agenda publică a acestui proiect unionist și transformarea lui într-o prioritate națională, transpartinică, a românilor din România și Republica Moldova. Indiferent de opțiunile ideologice, diferite în pluralismul democratic, românii de pe cele două maluri ale Prutului au o tradiție, un teritoriu, o istorie, o limbă, o cultură și o literatură comune; și, în fond, aceeași identitate națională'', se arată într-un comunicat comun al celor două uniuni de creație, transmis în exclusivitate AGERPRES.

Comunicatul este semnat de președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, și de președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Teo Chiriac.

''Considerăm că a venit timpul să se treacă de la declarații de intenții la fapte concrete, și anume la elaborarea unui scenariu realist, bine întemeiat, din punct de vedere politic, legislativ, financiar, economic, educațional, cultural etc., al obiectivului de Unire a Republicii Moldova cu România. Pentru elaborarea acestui scenariu ar fi benefică formarea unui grup de experți de la București și Chișinău, care să analizeze toate aspectele unificării celor două state și, de asemenea, să conceapă o strategie de comunicare și promovare a acestui Proiect de Țară în cele două state românești și în dialogul cu partenerii noștri externi. Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova se angajează să susțină nobilul obiectiv al Unirii cu toate mijloacele care le stau la dispoziție'', transmit scriitorii.

În comunicat se reamintește că într-un interviu recent pentru ''Le Monde'', președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a arătat că Unirea Republicii Moldova cu România ar reprezenta rezolvarea integrării teritoriului actual al Moldovei de peste Prut în Uniunea Europeană ca parte a unui singur stat, România, cu toate consecințele benefice care decurg de aici. De asemenea, Maia Sandu a subliniat faptul că decizia reunificării aparține exclusiv cetățenilor moldoveni.

''Președintele Republicii Moldova a declarat în repetate rânduri că ar vota pentru reunirea cu România. Totodată, a reamintit că deține și cetățenia română'', se subliniază în comunicat.

Totodată, în document este amintit faptul că, la rândul său, președintele României, Nicușor Dan, a declarat cu referire la acest proiect că din partea României nu s-a schimbat nimic față de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018, conform căruia România este pregătită pentru reunificare în orice moment în care cetățenii din Republica Moldova o vor dori. ''Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata'', a adăugat președintele României, potrivit sursei citate.

Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova 'întâmpină cu bucurie și cu legitimă speranță aceste declarații făcute la cel mai înalt nivel, în perspectiva unui moment care ar putea fi unul istoric' și reamintesc faptul că 'scriitorii, intelectualii, cărturarii români au fost mereu adânc preocupați de idealul Unirii'.

''Pentru aceasta au luptat cu armele lor (cuvintele), iar unii dintre ei și pe front, în secolele în care s-au înfăptuit Unirea de la 1859 și Marea Unire de la 1918. Iar în timpul regimului totalitar sovietic din secolul al XX-lea, scriitorii români dintre Prut și Nistru au dus o luptă impresionantă pentru păstrarea limbii și culturii române și ulterior pentru revenirea la alfabetul latin și recunoașterea limbii române ca limbă oficială a Republicii Moldova'', se mai arată în comunicatul comun al Uniunii Scriitorilor din România și Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

***
Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au lansat pe 23 februarie un apel către Parlamentul României privind posibilitatea creării Filialei Academiei Române la Chișinău, prin adoptarea proiectului de modificare și completare a Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, proiect înregistrat la Senat cu nr. L72/2026.

''Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, foruri supreme de consacrare a valorilor intelectuale românești, vă adresează prezentul Apel privind modificarea Legii Academiei Române din anul 2001, în vederea funcționării optime a instituției fondate la București în anul 1866, inclusiv pentru posibilitatea creării Filialei Academiei Române la Chișinău. Demersul nostru se înscrie într-un proces firesc și consecvent de apropiere instituțională între cele două academii-surori, proces reafirmat prin Declarația comună din 30 decembrie 2025 și prin Apelul comun din 15 ianuarie 2026, adoptat de Ziua Culturii Naționale'', se propune în documentul semnat de președinții celor două foruri la acel moment.

Cele două instituții subliniază că reîntregirea spirituală, culturală și științifică reprezintă fundamentul durabil al oricărei unități politice viitoare, semnatarii considerând că ''momentul este unul istoric'', amintind că Academia Română, fondată în 1866, a avut încă de la început vocația unității românilor, printre membrii fondatori aflându-se și trei personalități din Basarabia.

''În plan simbolic, crearea Filialei Academiei Române la Chișinău reprezintă un pas sigur spre reîntregirea spirituală a Academiei Române, reafirmând legătura organică dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. Este o verigă de legătură instituțională, care pregătește temelia unei unități durabile, construite prin educație, știință și cultură. Adoptarea acestei modificări legislative nu este un act administrativ, ci unul de responsabilitate istorică și un semnal de încredere în viitorul comun al românilor în cadrul Uniunii Europene. Vă adresăm, de aceea, rugămintea de a susține și adopta, în cel mai scurt timp, modificările necesare Legii Academiei Române, pentru a permite crearea Filialei de la Chișinău. Academia Română rămâne, la 160 de ani de la înființare, cea mai importantă instituție a științei, culturii și creației intelectuale a întregului popor român, a tuturor românilor, oriunde s-ar afla aceștia. De aceea, este firesc ca oamenii de știință și de creație din Republica Moldova să fie parte a întregului edificiu de consacrare intelectuală și de cercetare care este Academia Română'', se mai arată în apel. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)