Bihor: Peștera Coliboaia, pe lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO (GALERIE FOTO)
Peștera Coliboaia din Munții Bihorului, cunoscută pentru desenele rupestre vechi de peste 30.000 de ani, între primele cinci peșteri ca vechime din lume, a fost inclusă recent pe lista indicativă a României pentru UNESCO, primul pas spre recunoașterea oficială ca sit al patrimoniului mondial.
Informația a fost prezentată joi, în conferință de presă, de managerul Muzeului Țării Crișurilor, Gabriel Moisa, și muzeograful arheolog dr. Călin Ghemiș, direct implicat în explorări, studii și documentarea sitului preistoric.
Foto: (c) EUGENIA PAŞCA / AGERPRES
''Lucrăm la aceste demersuri încă din 2017, când am finalizat primul dosar. Ulterior, documentația a fost completată și revizuită în repetate rânduri, pentru ca, în urmă cu trei ani, să fie reluată în atenția Institutului Național al Patrimoniului. Instituția a înaintat dosarul către UNESCO, care l-a acceptat la data de 15 aprilie anul curent și l-a publicat pe site-ul oficial'', a declarat Călin Ghemiș.
Specialiștii consideră descoperirea una dintre cele mai importante din Europa în domeniul artei paleolitice.
Foto: (c) EUGENIA PAŞCA / AGERPRES
''Peștera Coliboaia este foarte importantă pentru noi, pentru România, pentru Bihor, pentru că este un sit care a intrat în universalitate, în istoria omenirii. Sunt puține momente și puține locuri prin care România ajunge cu adevărat în patrimoniul istoriei universale. Peștera Coliboaia este unul dintre ele. Importanța acestui sit depășește granițele unei comunități sau ale unei țări - vorbim despre o valoare universală, relevantă pentru întreaga umanitate. Prin această descoperire, România se înscrie pe harta marilor repere culturale și științifice ale lumii'', a declarat, pentru AGERPRES, managerul istoric Gabriel Moisa.
Situată în comuna Câmpani, pe cursul superior al Văii Sighiștelului, la o altitudine de 550 de metri, peștera are peste 1.066 de metri de galerii cartate și o denivelare de 15 metri. Deși cunoscută în literatura speologică încă dinainte de 1900, peștera Coliboaia a fost abordată din punct de vedere explorativ abia în 1981, când G. Halasi parcurge galeria activă ajungând până la sifonul 4, impracticabil, din cauza apei, nefiind remarcată intrarea în ''Galeria desenelor''.
Foto: (c) EUGENIA PAŞCA / AGERPRES
În 1997, sunt reluate explorările în această peșteră de o serie de speologi din cadrul Federației Române de Speologie, însă cu toate acestea ''Galeria desenelor'' rămâne în anonimat până în septembrie 2009 când sunt remarcate desenele de aici. Echipa de speologi a anunțat conducerea FRS despre existența acestor desene, moment în care au fost luate o serie de măsuri de protecție a acesteia. Explorările au fost oprite în noiembrie 2012, pentru a proteja galeria cu desene preistorice, accesul fiind permis doar specialiștilor, în condiții stricte.
''Nu putem risca deteriorarea desenelor. Sunt extrem de fragile și au rămas sigilate timp de zeci de mii de ani'', a precizat Călin Ghemiș. Experiențele negative din peșterile Lascaux și Altamira, unde turismul necontrolat a afectat picturile rupestre, reprezintă un avertisment clar pentru specialiștii români.
Galeria desenelor, considerată cea mai valoroasă zonă a peșterii, are aproximativ 50 de metri lungime și se află la circa 770 de metri de intrare. Cercetătorii cred că, în trecut, o mare parte a peșterii era decorată, însă viiturile și modificările geologice au șters numeroase reprezentări. Pe pereții acestei galerii au fost realizate 13 desene reprezentând: rinoceri, urși, probabil un cal sau o felină, bizoni și o serie de figuri neidentificate.
Foto: (c) EUGENIA PAŞCA / AGERPRES
Datarea cu radiocarbon a șase probe prelevate între 2010 și 2012 indică o vechime cuprinsă între 36.140 și 32.000 de ani, majoritatea convergând spre aproximativ 33.000 de ani. Specialiștii afirmă că există dovezi clare ale prezenței umane din Paleoliticul superior vechi, aparținând culturii aurignaciene, asociată primilor Homo sapiens moderni din Europa.
Potrivit cercetătorilor, valoarea excepțională a peșterii constă în vechimea, unicitatea și importanța sa culturală. Descoperirea este considerată relevantă pentru înțelegerea sistemelor de credințe și a artei parietale din Paleolitic. Arheologul afirmă chiar că asistăm la ''unul dintre primele vernisaje de artă ale lumii''.
În Galeria Desenelor, pe o lungime de circa 50 de metri, au fost identificate zece reprezentări rupestre, considerate de specialiști schițe și crochiuri de o valoare arheologică remarcabilă. Mai multe dintre ele, realizate în cărbune de lemn, redau animale care făceau parte din fauna observată de omul paleolitic în urmă cu zeci de mii de ani.
Printre figurile identificate se află un rinocer, propus chiar ca simbol al peșterii, reprezentat cu cele două coarne, urechile și ochii bine conturați. Majoritatea desenelor sunt protome, adică redări parțiale ale animalelor, însă într-un singur caz apare reprezentarea completă a unui bizon. Specialiștii consideră că aceste opere ar putea avea legătură cu ritualuri și practici asociate ''magiei vânătorii''.
Foto: (c) EUGENIA PAŞCA / AGERPRES
O altă reprezentare interpretată de cercetători este cea a unui cal aflat posibil în alergare, deși imaginile rămân deschise mai multor interpretări. Analogii stilistice perfecte nu există, însă cele mai apropiate exemple ca tehnică de execuție au fost identificate în Franța, în celebra Peșteră Chauvet, descoperită în 1994 și inclusă în patrimoniul UNESCO în 2014. Acolo, artiștii paleolitici foloseau crăpăturile naturale ale pereților pentru a reda anumite detalii anatomice ale animalelor, tehnică observată și la Coliboaia.
La fel ca Peștera Chauvet, și Coliboaia este închisă publicului pentru protejarea patrimoniului, modelul francez demonstrând însă că realizarea unei replici fidele pentru vizitare este posibilă.
Deși includerea pe lista UNESCO ar putea aduce notorietate și oportunități de finanțare pentru zonă, specialiștii exclud posibilitatea deschiderii peșterii pentru publicul larg. Monitorizările microclimatului au arătat că simpla prezență a câtorva persoane modifică temperatura din galerie și poate afecta picturile.
În schimb, cercetătorii propun realizarea unui centru de vizitare sau a unui muzeu în apropierea Văii Sighiștelului, unde să fie recreate desenele și atmosfera din interiorul peșterii. Un astfel de proiect ar putea transforma zona într-un important punct cultural și turistic, după modelul unor comunități din Franța care s-au dezvoltat în jurul siturilor paleolitice.
Foto: (c) EUGENIA PAŞCA / AGERPRES
''Avem o peșteră care aparține istoriei universale. Întrebarea este ce facem cu ea'', spun specialiștii, subliniind că situl din Bihor reprezintă una dintre rarele ocazii în care România intră în circuitul marilor descoperiri ale patrimoniului mondial.
Managerul Gabriel Moisa a menționat că cercetările din Peștera Coliboaia au fost sprijinite de mai multe instituții din România și Franța. Printre principalii finanțatori s-au numărat Consiliul Județean Bihor și Primăria Oradea, care au susținut logistic și financiar proiectul prin intermediul Muzeului Țării Crișurilor.
La cercetare au contribuit direct Muzeul Țării Crișurilor și Muzeul din Orgnac, Franța, într-o colaborare româno-franceză considerată esențială pentru studiul artei rupestre. Proiectul a beneficiat și de sprijinul Institutului Național al Patrimoniului, al Federației Române de Speologie, al Federației Franceze de Speologie, al Administrației Parcului Natural Apuseni, Direcția Județeană de Cultură Bihor, precum și al cluburilor de speologie din Oradea (Cristal), Arad și Ștei. AGERPRES/(A -redactor: Eugenia Pașca, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
REPORTAJ/Mureș: SIMFEST 2026 a transformat Târgu Mureșul într-o capitală a filmului și dialogului cultural
Festivalul Internațional de Film și Televiziune SIMFEST, ajuns la ediția a 23-a, care s-a desfășurat la Târgu Mureș în perioada 28 septembrie - 4 octombrie, și-a reconfirmat statutul de punte culturală între jurnalism de televiziune, cinematograf, fotojurnalism, pictură și activitate scriitoricească. Marele Premiu al ediției din 2026 a fost a
Covasna: Peste 40 de lucrări de artă grafică semnate de mari artiști ai secolului XX, expuse la Sfântu Gheorghe
Peste 40 de lucrări de artă grafică semnate de mari artiști ai secolului XX, printre care Constantin Brâncuși, Picasso, Dali, Chagall, Henri Matisse, Klimt, Renoir, Rodin și Modigliani, vor fi prezentate publicului în cadrul expoziției 'Marii artiști din epoca lui Brâncuși', care va fi vernisată sâmbătă, 10 octombrie, la Centrul de Cultură
Constanța: 22 de tineri interpreți din diverse zone etnofolclorice ale țării, la Festivalul 'Dan Moisescu'
Peste 20 de tineri interpreți, din diferite zone etnofolclorice, vor participa la o nouă ediție a Festivalului-Concurs Național de Interpretare a Cântecului Popular Românesc 'Dan Moisescu', care se va desfășura pe 7 și 8 octombrie, la Constanța, au informat, luni, organizatorii. Potrivit Centrului Cultural Județean Constanța 'Teodor T.
ICR: Concursul de eseuri 'Eu și România' - la cea de-a IV-a ediție
Institutul Cultural Român anunță lansarea celei de-a IV-a ediții a concursului de eseuri 'Eu și România', adresat copiilor și tinerilor români din comunitățile istorice, inclusiv din Republica Moldova, precum și din diaspora. Potrivit unui comunicat al ICR transmis luni AGERPRES, competiția se adresează copiilor și tinerilor cu v&acir
Teleorman: Marele scriitor Zaharia Stancu, omagiat de Ziua Mondială a Educației
Marele scriitor Zaharia Stancu este omagiat luni, în județul Teleorman, de Ziua Mondială a Educației, cu ocazia împlinirii a 124 de ani de la naștere. 'Astăzi, de Ziua Educației, cinstim memoria uneia dintre marile voci ale literaturii române: Zaharia Stancu. Născut pe 5 octombrie 1902, în județul nostru, în comuna Salcia, mar
Patriarhul Daniel: Sportul este o componentă esențială în formarea integrală a copiilor și a tinerilor
Sportul reprezintă o componentă esențială în formarea integrală a copiilor și a tinerilor, a transmis, luni, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, într-un mesaj adresat cu prilejul festivității de premiere a câștigătorilor concursului anual tematic, organizat în cadrul proiectului național Centrul de activități cu tineretul Sf. I
Argeș: Pelerinaj la biserica din curtea SJU Pitești, unde a fost adus Brâul Maicii Domnului
Sute de credincioși s-au strâns, luni, la Biserica Sfântul Pantelimon din curtea Spitalului Județean de Urgență (SJU) Pitești, unde a fost adus Brâul Maicii Domnului de la Mănăstirea Kato Xenia din Grecia. Programul religios, la care asistă atât localnici, cât și pelerini veniți din alte zone ale țării, a în
Iași/ Managerul Palatului Culturii: Giotto la Iași este un eveniment istoric, imposibilul făcut posibil
Giotto la Iași este imposibilul făcut posibil, a declarat, pentru AGERPRES, managerul interimar al Palatului Culturii - Complexul Muzeal Național ''Moldova'' Iași, Alexandru Constantin Chituță, despre una dintre cele mai importante opere ale pictorului italian, Popliticul, care ajunge pentru prima dată în România în cadrul SACRUM Iaș
Bihor: Salonul Internațional fotografic ''Via, vinul și bucuria de a trăi'', inaugurat în Cetatea Oradea
Aproape 200 de fotografii, realizate de artiști din România și din alte opt țări, sunt expuse în cadrul Salonului Internațional ''Via, vinul și bucuria de a trăi'', inaugurat la Centrul pentru Cultură și Civilizația Vinului ''Millesime'' din Cetatea Oradea. Potrivit unui comunicat transmis luni de or
Spectacolul ''Tartuffe'' de Moliere deschide a XV-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru ''Toma Caragiu'' din Ploiești
Spectacolul ''Tartuffe'' de Moliere, în regia lui Vlad Massaci, producție a Teatrului Tineretului Piatra Neamț, deschide luni, de la ora 19:00, Festivalul Internațional de Teatru ''Toma Caragiu'' din Ploiești. Din distribuția spectacolului fac parte actorii Emanuel Becheru, Tudor Tăbăcaru, Elena Popa, Vale
Covasna: Corul 'Armonia' din Brăila, cu 155 de ani de tradiție, pe scena Festivalului Național 'George Sbârcea'
Formații corale din județele Covasna, Harghita și Brăila s-au întâlnit, în acest weekend, la Sfântu Gheorghe, la cea de-a XII-a ediție a Festivalului Național Coral 'George Sbârcea', printre invitați numărându-se și corul 'Armonia' din Brăila, care a aniversat recent 155 de ani de existență.
Iași: Steagul de luptă al domnitorului Ștefan cel Mare, expus la Palatul Culturii
Steagul de luptă al domnitorului Ștefan cel Mare, datat 1500 și aflat în colecția Muzeului Național de Istorie a României, poate fi admirat, începând de duminică, la Iași, în cadrul 'SACRUM. Iași Art Festival'. Este pentru a doua oară în ultimii 70 de ani când piesa de patrimoniu este expusă la Iași.
Premieră la TNB duminică - spectacolul 'Livada de vișini', adaptare după A.P. Cehov, regia Horațiu Mălăele
Spectacolul 'Livada de vișini', adaptare după A.P. Cehov, în regia lui Horațiu Mălăele, are premiera oficială duminică, la Sala Studio a Teatrului Național 'I.L. Caragiale' din București. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, 'Livada de vișini' face parte din programul 'Teatrokosmos - Pilonul marilor spec
Spectacolul 'Madrigal: Drumul Mătăsii', în premieră la București; actrița Rodica Mandache - invitat special
Spectacolul extraordinar 'Madrigal: Drumul Mătăsii', având-o ca invitat special pe actrița Rodica Mandache, va fi prezentat în premieră la București de Corul Național de Cameră 'Madrigal - Marin Constantin', dirijat de Anna Ungureanu, pe 3 octombrie, în Aula Magna a Universității Politehnica București. Potrivi
Olt: Obiecte folosite la prinderea pilonilor podului lui Constantin cel Mare, scoase din Dunăre
Obiecte din plumb care ar fi fost folosite pentru prinderea pilonilor din piatră ai podului peste Dunăre de la Sucidava - Celei, construit de Constantin cel Mare și inaugurat în anul 328, au fost descoperite în această săptămână în apa fluviului de arheologul scafandru Iuian Rusu și predate Muzeului Corabia, a anunțat, vineri, coordonatorul Se