Sala Unirii din Alba Iulia, locul în care, în 1918, a fost proclamată Unirea Transilvaniei cu România, nu va mai putea fi vizitată de către public în următoarele luni, urmând să fie redeschisă oficial la data de 1 Decembrie, la Centenarul Marii Uniri.

Potrivit unui anunţ postat marţi pe site-ul Muzeului Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia, Sala Unirii este "temporar închisă", ca urmare a lucrărilor de restaurare. Ea "va fi redeschisă oficial la data de 1 Decembrie 2018", menţionează sursa citată.

Exponatele dedicate Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia vor putea fi admirate în această perioadă la MNU, acolo unde au fost expuse temporar.

Clădirea a intrat în reabilitare la începutul acestui an, însă Sala Unirii în sine a mai fost deschisă pentru public în timpul în care s-a lucrat mai mult la acoperiş sau în alte încăperi.

Data de 1 Decembrie 2018 va însemna lansarea celui mai important produs naţional din România, a unui produs cultural-turistic, odată cu finalizarea lucrărilor de restaurare şi reamenajare a Sălii Unirii, a susţinut, în februarie, administratorul public al judeţului Alba, Dan Popescu.

"Pentru noi, 1 Decembrie 2018 înseamnă lansarea celui mai important produs naţional din România. Am fost întârziaţi (cu începerea lucrărilor de restaurare a Sălii Unirii - n.r.), dar cu siguranţă data de 1 Decembrie 2018 va contura un produs cultural turistic important", a declarat, la vremea respectivă, Dan Popescu.

Potrivit directorului general al MNU, Gabriel Rustoiu, Sala Unirii va fi dedicată strict actului de la 1 Decembrie 1918.

"Expoziţia de bază va cuprinde momentele premergătoare Marii Uniri şi va fi cu totul altceva. Vom avea şi săli de expoziţii temporare, precum şi o mansardare într-o aripă a Sălii Unirii. Practic, cei care ne vor călca pragul vor vedea o cu totul altă Sală a Unirii, aşa cum a existat ea la 1922 (când clădirea a fost modificată - n.r.)", a afirmat, în urmă cu câteva luni, Rustoiu.

El a adăugat că va exista şi o componentă de multimedia.

Directorul general al MNU a mai spus că va fi repusă la locul său şi vechea pictură pe pânză pe suport de lemn, cu Galeria Voievozilor, realizată în urmă cu aproape o sută de ani de pictorul francez Pierre Bellet şi care a fost redescoperită în urmă cu câţiva ani într-un depozit al muzeului. Aceasta a fost restaurată între timp de specialiştii de la Brukenthal.

Valoarea contractului de reabilitare este de peste 6,8 milioane de lei, fără TVA.

În urmă cu doi ani, Guvernul a alocat, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, un buget de 10 milioane de lei pentru reabilitarea Sălii Unirii.

Monument-simbol pentru istoria României, Sala Unirii necesita o amplă restaurare. Imobilul avea nevoie de refacerea şarpantei şi a învelitorii, lucrări de eliminare a infiltraţiilor, de înlocuire a tâmplăriei şi de refacere a interiorului.

Sala Unirii este clădirea în care, la 1 Decembrie 1918, 1.228 de delegaţi au decis Unirea Transilvaniei cu România şi care a găzduit banchetele oficiale date cu ocazia Încoronării, la 15 octombrie 1922, Serbărilor Unirii din 20 mai 1929 şi a dezvelirii Obeliscului lui Horea, Cloşca şi Crişan, la 14 octombrie 1937.

Imobilul a fost ridicat între 1898 şi 1900, pe locul în care a funcţionat o ospătărie, pentru a servi drept cazinou pentru militarii din armata austro-ungară staţionaţi în garnizoana cetăţii din Alba Iulia.

După Marea Unire, ţinându-se cont de importanţa simbolică extrem de mare pe care a obţinut-o edificiul după acest act istoric, clădirea a fost modificată. Astfel, în 1921-1922, a fost modificat interiorul, s-au construit cele două nişe - nişa sudică şi cea nordică, pe frescele cărora a fost amplasată o pictură pe pânză. Tot atunci a fost modificată şi intrarea în clădire, sub forma unui arc de triumf. Pe frontispiciul ei este o inscripţie în limba latină, redactată de către Nicolae Iorga, prin care se consemnează importanţa locaţiei şi a actului din 1918.

După 1948, Sala Unirii a intrat într-o perioadă de uitare, acordându-i-se din nou importanţă după instaurarea regimului Ceauşescu şi a politicii naţionaliste dusă de acesta. Cu ocazia Semicentenarului Unirii, în 1968, clădirea a fost din nou modificată. Pictura pe pânză a fost înlocuită cu o pictură murală, direct pe zid, printre cei trei autori fiind şi Horea Piliuţă. Şi această pictură a fost înlocuită însă, după 1989, când au avut loc cele mai recente intervenţii. Tot atunci, deasupra şemineelor a fost aşezată stema actuală a României, iar pe peretele vestic al Sălii au fost fixate patru plăci de marmură în care erau consemnate actele Unirii, respectiv textele Rezoluţiei Unirii şi a Legii pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu România, votată la 29 decembrie 1919 de către Parlamentul ţării. Tot atunci a fost montată pardoseala de marmură albă, respectiv marmură roşie pe pereţi.

De asemenea, în sala interioară au fost amplasate busturile regelui Ferdinand şi reginei Maria, creaţii ale sculptorului Vlad Ciobanu.

Sala Unirii adăposteşte importanta colecţie de Documente ale Unirii, aproape 6.000 de acte originale, clasate în categoria Tezaur a Patrimoniului Cultural Naţional al României, care au fost donate în anul 1929, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la Marea Unire, de Asociaţia ASTRA. Între ele se găsesc şi celebrele credenţionale, cu numele celor 1.228 de delegaţi de pe tot cuprinsul Transilvaniei prezenţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

Accesul în Sala Unirii din Alba Iulia, simbol al unităţii naţionale a poporului român, este gratuit, la iniţiativa autorităţilor judeţene, în subordinea cărora se află muzeul. AGERPRES / (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea)