Volumele "Noi despre vecini şi vecinii despre noi", cu subtitlul "Manualele de istorie în Republica Moldova, România şi Ucraina", de Sergiu Musteaţă şi "Basarabia, la un secol de la Marea Unire" de Sergiu Musteaţă şi Dorin Cimpoeşu, apărute la Editura Cetatea de Scaun, au fost lansate joi la Bookfest.

Dan Mărgărit, director al Editurii Cetatea de Scaun, a afirmat că cele două lucrări extrem de interesante "deschid o foarte interesantă perspectivă spre modul în care noi ne percepem propria istorie şi spre modul în care percepem istoria celorlalţi, istoria celor de lângă noi", precizând că reprezintă "o reflecţie care îndeamnă la continuarea cercetărilor pe ambele zone istoriografice".

Mihai Manea, doctor în istorie, a apreciat că volumul "Noi despre vecini şi vecinii despre noi" este un manual dedicat elevului. "Manualul este destinat, în general, elevului, iar ceea ce a făcut Sergiu Musteaţă mie mi se pare un lucru admirabil punând faţă în faţă o producţie istoriografică a manualelor deopotrivă în toate cele trei ţări vecine", a afirmat Mihai Manea.

Doctor în ştiinţe ale educaţiei, Eugen Palade a fost de părere că Musteaţă a lansat cartea lui "într-un context deosebit de critic, într-un context în care se promovează tot mai intens ideea revenirii la manualul unic".

"Eu cred că, din acest moment, orice fel de carte de istorie, orice fel de carte care ajută la înţelegerea istoriei şi la predarea istoriei este extrem de bine venită. (...) A aborda o astfel de temă reprezintă mult curaj din partea autorului", a subliniat Eugen Palade.

Sergiu Musteaţă, autorul volumului, spune că intenţia lui a fost de a face o analiză comparativă "noi şi vecinii sau noi despre vecini şi vecinii despre noi pentru a atrage atenţia asupra unei mari probleme - ce înseamnă relaţia între oameni, relaţia între vecini, dar şi indiferenţa politicului faţă de această problemă".

"În unele manuale, discursul este în continuare agresiv şi este contrar recomandărilor Consiliului Europei, UNESCO, pentru ca statele membre ale acestor organizaţii să se dezică, să se distanţeze de discursul de ură, să acorde o atenţie mai mare abordării umaniste a ceea ce înseamnă formarea cetăţenilor şi educaţia toleranţei, respectului, unul faţă de altul, şi cunoaşterea mai bună între oameni, între grupuri", a spus autorul.

Dorin Cimpoeşu, coautor la volumul "Basarabia, la un secol de la Marea Unire", alături de Musteaţă, a mărturisit că şi-a dorit ca în Anul Centenarului să scoată o carte despre istoria politică a Basarabiei "pentru a aduce, în primul rând, o cinstire înaintaşilor noştri care au avut curajul, puterea şi voinţa politică de a aduce Basarabia la România în 1918".

"Când vorbim despre Basarabia, despre unirea de la 1918, în general despre actele unirii de la 1918, facem referire la trecut. Am vrut prin această carte să arăt ce fac acum cei din Basarabia, clasa politică din Basarabia, pentru a cinsti memoria înaintaşilor. Sunt ei la înălţimea acelor înaintaşi sau nu sunt? Şi am simţit nevoia elaborării acestei cărţi", a declarat Cimpoeşu.

El a spus că în volum se găsesc răspunsuri la probleme care preocupă foarte multă lume din România.

"Aici găsiţi explicaţiile desprinderii Basarabiei de imperiul sovietic, desprinderii de jure dar nu de facto, găsiţi răspunsurile la ce a însemnat mişcarea naţională din Basarabia, mişcarea de eliberare naţională, la cum această mişcare a fost deturnată de către nomenclatura comunistă de acolo, la relaţiile cu România, la evoluţia acestor relaţii timp de aproape 30 de ani, momentele pe care aceste relaţii le-au cunoscut, mai faste sau mai puţin faste", a afirmat Dorin Cimpoeşu. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)