Volumul "Mormintele tac. Relatări de la cea mai sângeroasă graniţă a Europei" de Doina Magheţi şi Johann Steiner, apărut la Editura Polirom, a câştigat premiul pentru Cea mai bună carte la cea de-a doua ediţie a Galei Istoriei Contemporane, desfăşurată marţi, la Teatrul Odeon.

Potrivit motivaţiei juriului, distincţia a fost acordată "pentru dozajul just şi convingător între fondul sever documentar şi anvergura dramatic-emoţională a subiectului".

Juriul i-a avut în componenţă pe Bogdan Murgescu (profesor universitar la Facultatea de Istorie, director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat la Universitatea din Bucureşti), Dan C. Mihăilescu (critic şi istoric literar) şi Theodor Paleologu (eseist, profesor, diplomat).

La categoria Cel mai bine documentată carte, premiul a fost câştigat de Nicoleta Ionescu-Gură, doctor în istorie al Universităţii Bucureşti, cu volumul "Munca forţată în România în regimul comunist", apărut la Editura Corint, o cercetare care doreşte să informeze cititorii cu privire la acţiunile şi mecanismele aparatului represiv din România în timpul regimului comunist.

"Nominalizarea şi apoi câştigarea acestui premiu la categoria Cel mai bine documentată carte mă onorează, pentru că asta este tocmai munca istoricului, aceea de a documenta foarte bine faptele istorice, de a descoperi şi a pune în evidenţă adevărul. Istoria trebuie scrisă fără ură şi părtinire", a declarat Nicoleta Ionescu-Gură la primirea distincţiei.

Premiul pentru Cea mai bună carte despre comunism a fost acordat pentru volumul "Demografia României în perioada postbelică (1948-2015)", scris de Traian Rotariu, Luminiţa Dumănescu şi Mihaela Hărăguş şi apărut la Editura Polirom.

Volumul oferă o analiză a situaţiei demografice a României extinsă pe aproape şapte decenii din istoria noastră contemporană, perioadă în care au avut loc evenimente politice, economice şi sociale majore, ce au influenţat drumul parcurs de populaţia ţării şi situaţia ei actuală, potrivit prezentării cărţii.

Pentru categoria Restituiri (jurnale, memorii şi interviuri) distincţia a revenit volumului "Jurnal. volumul I" de Ion Raţiu, realizat de Stejărel Olaru şi apărut la Editura Corint.

"Juriul a ales să premieze 'Jurnalul' lui Ion Raţiu dintr-un considerent care ţine de monumentalitatea şi amploarea documentară. (...) Este fără îndoială o sursă pentru studierea exilului românesc începând cu frământările din cadrul legaţiei române la Londra, în 1940. Valoarea documentară a 'Jurnalului' lui Raţiu e colosală chiar şi atunci când se înşală sau se iluzionează asupra evenimentelor relatate sau a personalităţilor evocate. În plus, acoperă o arie foarte variată de preocupări - politică românească, politică internaţională, relaţii cu înalta societate britanică şi nu numai, viaţă culturală şi academică, întâlniri de afaceri, călătorii, poate şi unele picanterii pe care poate editura le-a mai cenzurat", s-a arătat în motivaţia juriului, prezentată de Theodor Paleologu.

La categoria Cea mai importantă traducere a unei opere străine, premiul a fost acordat Editurii Humanitas pentru volumul "Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea şi căderea 'Căpitanului'" de Oliver Jens Schmitt.

Ultima distincţie a serii, Premiul special "Dreptul la memorie", i-a fost acordat lui Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România.

Premiul a fost înmânat de Radu Preda, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

"Când a fost înfiinţată, acum aproape 30 de ani, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici nu şi-a propus nici să primească pensii, nici indemnizaţii, nici locuri în Guvern, nici în Parlament, nici în consilii de administraţie, nici în alte instituţii, nici măcar nu şi-au propus să intre în manualele de istorie. Ei şi-au propus complet altceva, ca noi să realizăm cât de preţioasă este libertatea noastră de acum şi de mâine şi de aceea cred că nu a fost un lucru foarte dificil să ne gândim că pe lângă cărţi, pe lângă munca sinuoasă în arhive, trebuie să onorăm la Gala Istoriei Contemporane şi acele instituţii şi acei oameni care, dacă nu ar exista, ar face munca noastră nu neapărat mai grea, ci nu i-ar oferi acel nimb emoţional de care orice cercetător are nevoie. De aceea suntem bucuroşi că mai suntem contemporani cu astfel de oameni şi le mulţumim şi în această seară. Suntem cu atât mai bucuroşi să oferim acest premiu special domnului Octav Bjoza", a spus Radu Preda în cuvântul său.

Octav Bjoza a mulţumit pentru distincţie "în numele celor puţini" care mai trăiesc şi care vor fi surprinşi când vor auzi de această recunoaştere.

"Nu pot decât să vă mulţumesc în numele celor puţini care mai trăim şi care vor fi surprinşi când vor auzi de această recunoaştere, de acest premiu, gândindu-se că mai există cineva în această ţară care îşi mai aminteşte de noi. Altminteri, nici vorbă. În acest an al Centenarului este trist când vezi că de la diferite tribune se vorbeşte despre Centenar, dar se omite un lucru foarte important: marii făuritori ai Marii Uniri au murit lângă noi în temniţele comuniste. Este regretabil atunci când vezi chiar de la tribune parlamentare că se vorbeşte despre Marea Unire iar dintre noi nici măcar unul nu este invitat. Din punctul meu de vedere, este o mare ruşine acest lucru, pentru că cei pe care-i reprezint în urmă cu 60-70 de ani n-au reuşit să împiedice instaurarea comunismului în România, dar prin atitudinea lor au demonstrat cu certitudine, unei lumi întregi, că în această ţară nu toţi am fost nişte laşi şi nişte lingăi ai Partidului Comunist şi ai Moscovei", a spus Octav Bjoza la primirea premiului.

În cadrul evenimentului a fost prezentat şi un clip In memoriam cu imagini ale unor personalităţi ale României care au murit în ultimii doi ani.

Alte două momente ale galei au fost rezervate prezentării a două proiecte: "Arhiva digitală a Revistei Memoria" şi "Biblioteca represiunii".

Prezentatorii Galei Istoriei Contemporane au fost actorii Alexandra Fasolă şi Cristi Iacob. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Antonia Niţă, editor online: Daniela Juncu)