Expoziţia "Manuscrisele scriitorilor în Arhivele Securităţii", care îşi propune să realizeze o radiografie a registrelor totalitare din comunism, prin interogarea triadei Securitate - Manuscris - Autor, s-a deschis luni seară la sala de expoziţie a Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR).

Organizată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi MNLR, expoziţia prezintă metodele şi tehnici de control, supraveghere şi de pedeapsă folosite de instituţiile represive, cu intenţia de a formula noi ipoteze de studiu privind fenomenul "rezistenţei culturale".

Piesele centrale ale expoziţiei sunt manuscrisele identificate în Arhiva CNSAS: creaţii cu valoare literară, poezii, poeme, eseuri, jurnale personale, memorii, note şi însemnări privind anumite evenimente sau aspecte ale vieţii sociale, însemnări din detenţie, critici şi adnotări ale unor lucrări relevante interzise etc. Acestea se referă, printre altele, la personalităţi precum Belu Zilber, Petre Pandrea, Ovid Densuşianu, Marcel Petrişor, Ion Caraion, Ion Gheorghe, la procesul Noica-Pillat, la procesul "Rugului Aprins" etc.

Potrivit CNSAS, cele mai multe dintre ele nu au avut conţinut "subversiv" însă, cu toate acestea, au fost căutate cu îndârjire, confiscate şi folosite de reprezentanţii instituţiilor represive pentru condamnarea sau "domesticirea" celor care le-au creat, transformându-le în probe - "corpus delicti" - în cadrul proceselor instrumentate politic sau pentru a motiva deschiderea unor dosare de urmărire informativă.

Cristina Anisescu, coordonator de proiect CNSAS, a declarat la vernisaj că documentele provin dintr-un fond arhivistic al SRI, constituit în 1992 - 1993, preluat de CNSAS în perioada 2000 - 2005, şi includ 105 volume, respectiv 105 persoane, ale căror manuscrise se găseau în acest fond: oameni de litere, jurişti diplomaţi, militari ori oameni simpli.

"Fondul de manuscrise a fost preluat de la SRI în perioada 2000 - 2005. Într-un document găsit într-un dosar de urmărire informativă pe numele lui Constantin Noica se explica ce s-a întâmplat cu acest fond de manuscrise, respectiv era o adresă întocmită de Direcţia de Arhivă din SRI, către conducerea SRI, Virgil Măgureanu, în care se spunea că 80 de dosare ale celor mai importante personalităţi ale vieţii culturale, politice şi militare româneşti urmează, în baza OG nr. 27 din 26 august 1992 privind patrimoniul cultural naţional, să fie scoase din fondul arhivistic al SRI şi să se constituie într-un fond special numit Fond Manuscrise. Când am preluat arhiva de la SRI acest fond avea, de fapt, 105 nume. Dintre acestea, 13 au făcut cerere către CNSAS să recupereze manuscrisele. Le-am pus la dispoziţie originalele, iar copiile au rămas în Arhiva CNSAS. Aşadar ele pot fi consultate", a spus Anisescu.

Directorul MNLR, Ioan Cristescu, a afirmat că expoziţia evidenţiază un lucru important, respectiv teroarea în care se trăia în anii comunismului. "Se trăia într-o teroare nu atât fizică, cât una a blocajului mental, a comunicării",a accentuat Cristescu.

După MNLR, expoziţia va fi itinerată la Sibiu, Cluj, Timişoara, Iaşi, Suceava, Constanţa.

AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)