Bucureştenii au participat în număr foarte mare sâmbătă, la ''Noaptea Muzeelor'', în ciuda ploii, zeci de mii de persoane luând parte la evenimentele propuse până duminică dimineaţa, fiind atrase de oferta diversă a organizatorilor.

Expoziţiile, atelierele pentru toate vârstele, concertele şi proiecţiile de filme documentare au constituit, şi în acest an, deliciul evenimentului, organizat de Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR) şi aflat la cea de-a 14-a ediţie.

"În general, în Bucureşti, există un minim şi-un maxim, în ultimii trei-patru ani, undeva între 175.000 şi 225.000 de oameni care participă la evenimente. Este destul de complicat să cuantifici în ce măsură aceştia sunt vizitatori unici, asta însemnând că nu au mai vizitat şi altă locaţie. Sigur, ei se varsă în baza comună", a declarat, pentru AGERPRES, managerul Nopţii Muzeelor, Dragoş Neamu.

* Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" a pregătit pentru noaptea de sâmbătă expoziţii temporare, dar şi proiecţii de filme documentare, insomniacii încercând să colecteze insecte nocturne şi să intercepteze lilieci în curtea muzeului.

"Chiar acum vernisăm o expoziţie care se numeşte 'Sălbăticie urbană', care are rostul să atragă atenţia publicului că, deşi nu par, oraşele sunt, de fapt, un teritoriu mai mult al animalelor decât al oamenilor, deşi sunt construite de către oameni", a spus directorul general al instituţiei, Luis Ovidiu Popa.
 

Foto: (c) LIVIU ŞOVA / AGERPRES FOTO

El a subliniat că publicul Antipa din Noaptea Muzeelor este, ca şi în alţi ani, "de toate vârstele".

"Sunt însă mai mulţi ca de obicei, dar, totuşi, numărul, în sine, nu este relevant. Important este că vor să vină. Era coadă cu jumătate de oră înainte de ora 18,00. Suntem pregătiţi să-i primim", a mai spus Popa.

În cursul nopţii, 13.000 de vizitatori au trecut pragul instituţiei.

* La Muzeul Ţăranului Român, care a fost deschis până la ora 1,00, oferta a constat într-o serie de filme documentare şi poveşti etnologice, prezentate de Şerban Anghelescu, o expoziţie temporară de fotografie realizată de fotograful basarabean Zaharia Cuşnir, dar şi într-un concert susţinut în curtea interioară a instituţiei de taraful Şandorică din Soporu de Câmpie.

"De data asta am fost chiar foarte provocatori fiindcă am încercat să devenim vizibili cu ajutorul instrumentelor vizuale şi mai puţin al colecţiilor, dar discutăm despre istoria nevăzută a Muzeului. În premieră am avut câteva proiecţii, inedite chiar şi pentru cercetătorii şi muzeografii noştri", a declarat, pentru AGERPRES, managerul instituţiei, Liliana Passima.
 

Foto: (c) LIVIU ŞOVA / AGERPRES FOTO

Ea a menţionat că publicul MNŢR a fost unul "cultivat".

"Am avut un public cultivat, dar, deja, cum am văzut, grupuri mari de tineri între 15-18 ani, familii cu copii, iarăşi un număr impresionant şi, bineînţeles, tinerii după facultate, cei care au venit pentru taraf, pentru conferinţe. Categoria 'seniorilor' s-a lăsat aşteptată", a spus Passima, care a precizat că până la miezul nopţii, MNŢR a înregistrat peste 4.500 de vizitatori.

"Pentru noi e foarte, foarte bine, pentru că anul trecut am avut 3.800, dar la sfârşit de tot", a mai spus managerul MNŢR.

* Toate cele opt muzee din structura Muzeului Municipiului Bucureşti au fost deschise pentru public, ultimii insomniaci plecând din spaţiile instituţiei la 4,00 dimineaţa. La Palatul Suţu, din program au făcut parte reconstituiri istorice, statuile vivante şi un concert, iar la Casa Filipescu Cesianu, dincolo de expoziţii, bucureştenii au putut urmări spectacole susţinute de actorii Marius Bodochi şi Irina Movilă, dar şi de muzicienii Cristian Soleanu şi Constantin Urziceanu.

"Fac drumuri. Sunt printre muzee. Organizare strună. Mizăm pe un panel de public cât mai variat. Absorbim toate genurile de preocupări culturale, pentru că aşa cum vedeţi avem şi teatru, observaţii astronomice, avem muzică clasică aproape în toate muzeele deschise, drept urmare trebuie să fim cât mai mult în asentimentul publicului", a declarat, pentru AGERPRES, managerul Muzeului Municipiului, Adrian Majuru.

Acesta a declarat că, la ora 4,00, 13.235 de vizitatori trecuseră pragul muzeelor din structura MMB.

* Muzeul Naţional de Artă al României a dat, sâmbătă seara, startul sezonului estival cu o ofertă variată de expoziţii temporare ('Mihail Grecu - Între metaforă şi realitate', 'Ştefan Luchian - maestrul graficii româneşti' şi 'World Press Photo' (deschise între orele 18,00 - 5,00) şi ateliere creative pentru toate vârstele (între orele 18,00 - 23,30).

"Expunerea permanentă a fost închisă, dar am încercat să oferim publicului un alt tip de experienţă muzeală. Surpriza acestei ediţii este faptul că am transformat un fost spaţiu expoziţional în ateliere pentru copii, dar şi pentru adulţi. Cu mic, cu mare au avut ocazia să experimenteze, să deseneze, să facă portrete, să-şi ia mulaj după mâini, în curte, sau să facă modelaj după sculpturi din exteriorul muzeului. Cei mici au fost foarte încântaţi, la fel ca şi părinţii", a declarat, pentru AGERPRES, Ana Ungureanu, coordonator Secţia Educaţie şi Comunicare a MNAR.

Potrivit acesteia, 5.700 de persoane au participat la programele MNAR, la care se adaugă 300 de copii care au luat parte la atelierele organizate de muzeu.

* Muzeul Naţional "George Enescu" a fost deschis până la 0,30, în acest interval insomniacii putând lua parte la recitaluri de muzică clasică, concerte de chitară, percuţie, ori de muzică fusion, dar şi la un recital de vioară susţinut de Ştefan Şimonca Opriţa, care a cântat pe una dintre viorile preferate de George Enescu.

Foto: (c) LIVIU ŞOVA / AGERPRES FOTO

"Publicul nostru este divers, ca de obicei - tineri mulţi, părinţi, copii de toate vârstele. Este foarte adevărat că programul muzical la începutul evenimentului din această seară a fost susţinut de elevii de la Colegiul Naţional 'George Enescu', astfel încât au venit şi părinţii şi colegii lor să-i asculte. E un flux continuu. Întotdeauna a fost aşa. Lumea e civilizată, liniştită, ascultă muzică clasică în toate sălile din muzeu. Avem şi momente coregrafice asigurate de fetiţele de la Liceul de Coregrafie 'Floria Capsali'", a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al muzeului, Cristina Andrei.

* Muzeul Naţional al Literaturii Române a avut, în Noaptea Muzeelor 2018, potrivit reprezentanţilor instituţiei, "un public nou, mai tânăr".

"E vorba de publicul cel mic, pentru care am pregătit ateliere DADA şi spectacole de teatru pentru copii - 'Momolino: Ziua în care a fugit somnul', dar şi concerte foarte diferite - muzică veche, jazz. De asemenea, un proiect care se cheamă 'Biblioteca vie', o bibliotecă formată din trei autoare tinere, care pot fi 'împrumutate' de către public, pentru a se lăsa călăuzit în mirajul acesta al literaturii române", a declarat, pentru AGERPRES, Gabriela Toma, şef secţie Programe MNLR.

Ea a spus că publicul MNLR a fost de la 3 la peste 50 de ani.

"Anul acesta am acoperit aproape toate vârstele", a mai spus Toma.

* Şi la Biblioteca Centrală Universitară "Carol I" coada a fost una pe măsura ofertei, "Capsula Timpului", un proiect propus şi realizat de către managerul instituţiei, Mireille-Carmen Rădoi, stârnind curiozitatea publicului.

În biroul directorului Fundaţiunii Universitare "Carol I" au putut fi văzute: mobilierul din anul 1895 format din masa cu blat de marmură şi biroul făcut în Anglia, o lampă de birou, două postamente şi un dulap pentru colecţia de medalii, repertoriul alfabetic al bibliotecii, primele registre topografice, fişe din catalogul alfabetic scrise în perioada interbelică, maşina de scris, buletinele de cerere folosite în anii '20, câteva din ex libris-urile bibliotecii şi copii după cele două acte de inaugurare a Fundaţiunii (1895 şi 1914).

"Ne bucură faptul că, din 2011, când am îndrăznit să introducem biblioteca într-un eveniment care nu era neapărat dedicat bibliotecilor, respectiv în 'Noaptea Europeană a Muzeelor', avem, an de an, între 1.500 şi 2.000 de vizitatori. Depinde de vreme şi de alţi atâţia factori. Venim cu o combinaţie între noua tehnologie şi punerea în valoare a arhitecturii deosebite pe care o au cele două dintre corpurile noastre. În această noapte oferim o 'Capsulă a Timpului', prin care vizitatorul poate să-şi reconstruiască mental universul în care trăiau membrii fondatori ai Fundaţiunii. Am recuperat şi restaurat piese de mobilier original, deşi Fundaţia, aşa cum era ea original, a ars (în 1989 - n.r.): o masă, câteva scaune, cataloage, în fine, un birou, o pendulă, cărţi arse", a declarat, pentru AGERPRES, Mireille-Carmen Rădoi.

Printre ofertele BCU, ea a amintit şi ediţia a X-a a "Maratonului de Poezie şi Jazz", organizat de MNLR şi Asociaţia Euro CulturArt, ca şi expoziţia "Eroinele României mari. Destine din Linia Întâi", care evidenţiază contribuţia femeii române la realizarea statului naţional unitar.

* Muzeul Naţional de Istorie a României a avut parte de vizitatorii numeroşi, aproximativ 5.000 de oameni participând, până la sfârşitul programului, la ateliere educative şi de creaţie, momente de reconstituire istorică şi militară, concertul extraordinar şi la vânătoarea virtuală de simboluri strămoşeşti.

* Vizitarea unor saloane, vernisajul unei expoziţii a elevilor de la Liceul "Tonitza" sau reconstituirea istorico-militară a atmosferei Primului Război Mondial au reprezentat doar câteva dintre ofertele Muzeului Naţional Cotroceni, destinate publicului, la finalul programului instituţia înregistrând 2.000 de vizitatori, potrivit directorului adjunct al muzeului, Ştefania Dinu.

Iniţiată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa şi patronată de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor, "Noaptea Muzeelor" este un eveniment de succes european desfăşurat la nivel internaţional. În România, acţiunea este organizată de către Reţeaua Naţională a Muzeelor, membră în conducerea celei mai mari reţele pan-europene a muzeelor - Network of European Museum Organisations. AGERPRES / (A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea)

Citiţi şi:

* Peste 13.000 de vizitatori la muzeele şi casele memoriale din structura MMB, în Noaptea Muzeelor 

* Noaptea Muzeelor, cea de-a XIV-a ediţie