Cele două casete ale timpului, denumite TIME BOX-uri şi construite în Parcul Arheologic de la Călugăreni, cu vedere către ruinele castrului roman, promit vizitatorilor Muzeului Judeţean Mureş o călătorie în Epoca Romană, sâmbătă, cu ocazia evenimentului Noaptea Muzeelor.

Situl arheologic roman de la Călugăreni, în interiorul căruia se află cele două TIME BOX-uri, este compus din ruinele castrului roman, băile castrului şi aşezarea militară adiacentă şi se întinde pe o suprafaţă de câteva hectare între satele Călugăreni şi Dămieni.

"În 2016 au fost deschise pavilioanele expoziţionale TIME BOX. Scopul principal a fost acela de a crea un spaţiu neconvenţional care să reprezinte un reper arhitectonic în peisajul rural actual, precum şi un simbol al parcului arheologic. Expoziţiile din cele două pavilioane, dedicate castrului auxiliar, respectiv băilor romane, oferă vizitatorilor posibilitatea de a se familiariza cu diferite aspecte legate de cotidianul roman, civil şi militar, prezentând, în acelaşi timp, informaţii relevante referitoare la cercetările arheologice desfăşurate aici", a declarat Soos Zoltan, directorului Muzeului Judeţean Mureş.

Cele două casete ale timpului, care vor putea fi vizitate sâmbătă între orele 11,00 şi 24.00, sunt orientate în aşa fel încât cei aflaţi în interior au o viziune panoramică asupra descoperirilor arheologice efectuate în Castrul Roman de la Călugăreni.

Cele două pavilioane TIME BOX au fost realizate în cadrul proiectului "Digitalizarea limes-ului roman. Sectorul Brâncoveneşti-Sărăţeni", fiind elaborate de studenţii catedrei de Arhitectură Industrială şi Agricolă a Universităţii Tehnice şi de Ştiinţe Economice de la Budapesta, iar expoziţiile fac parte din cercetările arheologice pe care Muzeul Judeţean Mureş le face la Călugăreni, începând din 2012, care se doreşte a fi astfel mult mai bine puse în valoare pentru vizionarea de către publicul larg.

În unul dintre TIME BOX-uri se vorbeşte despre Armata Romană, despre viaţa soldaţilor, despre unitatea staţionată aici, despre echipamentul militar, iar în celălalt, despre băi, despre instalaţiile de apă pe care le-au construit romanii.

Muzeul Judeţean Mureş are în plan şi un al treilea pavilion, în care să se vorbească despre vicus-ul de la Călugăreni. Arheologii Muzeului Judeţean Mureş au reuşit să scoată la lumină peste 600 de metri pătraţi din termele sau băile Castrului Roman de la Călugăreni, prima clădire de acest fel identificată şi cercetată pe teritoriul judeţului, în cadrul proiectului Limesul estic al Daciei Romane pe teritoriul judeţului Mureş.

Şefa Secţiei de Arheologie a Muzeului Judeţean Mureş, Nicoleta Man, a declarat, pentru AGERPRES, că au fost decopertate mai multe încăperi, dintre care patru sunt prevăzute cu sistem de hypocaust (încălzire sub pardoseală), un prefurnium (un cuptor care asigura încălzirea aerului şi a apei), două bazine şi trei canale pentru aducţiunea apei în bazine.

''Deşi este o clădire cu o funcţie standard şi funcţionalitate pentru întreaga lume romană, este destul de dificil de stabilit funcţionalitatea fiecărei încăperi. Zidurile (multe din ele cu elevaţia bine conservată) sunt făcute în tehnica opus incertum, specifică epocii imperiale romane, cu o grosime de 0,90 m - 1,00 m. Sistemul de hypocaust s-a păstrat destul de bine, fiind construit pe o fundaţie de piatră de râu, peste care s-a suprapus un nivel de lut, pe care au fost fixate pilele de hypocaust. Podeaua se păstrează în încăperile care nu erau prevăzute cu hypocaust. Starea de conservare este precară pe alocuri din cauza exploatării medievale a zidurilor, dar au rămas multe elemente destul de bine conservate. Despre planimetria construcţiei, în această fază a cercetării, putem susţine că face parte din categoria termelor cu un traseu circular, în care camere şi bazinele încălzite erau dispuse mai aproape de prefurnium, iar încăperile neîncălzite mai departe. Pe teritoriul judeţului Mureş este prima clădire de acest fel identificată şi cercetată'', a arătat Nicoleta Man.

Printre descoperirile arheologice remarcabile de aici se numără şi identificarea unei construcţii - posibil o locuinţă - de mari dimensiuni în vicus-ul militar, precum şi în jur de 2.000 de obiecte, majoritatea specifice pentru astfel de situri: monede romane din bronz şi argint, piese cu caracter militar - arme, fragmente de zale, dar şi aplici, pandantive, mărgele din sticlă, fibule, ace de păr din bronz, mult material de construcţie - cărămizi ştampilate, fragmente de podea şi câteva fragmente de tencuială vopsite cu roşu pompeian.

Specialiştii susţin că limes-ul, ca graniţă a Imperiului Roman, a avut cea mai mare întindere în sec. al II-lea d. Hr., având o lungime de peste 5000 kilometri, începând de la malul atlantic al Scoţiei, apoi străbătând întreaga Europă a atins Marea Neagră, a continuat până la Marea Roşie, a parcurs nordul Africii, pentru a ajunge înapoi la malul Oceanului Atlantic.

În prezent, de-a lungul limes-ului estic al Daciei, sunt cunoscute 12 tabere în care au staţionat trupele militare auxiliare - Livezile, Orheiu Bistriţei, Brâncoveneşti, Călugăreni, Sărăţeni, Inlăceni, Odorheiu Secuiesc, Sânpaul, Olteni, Comalău, Boroşneu Mare şi Breţcu. Paza şi protecţia sectorului de graniţă a fost asigurată printr-un sistem complex compus din şanţuri şi valuri de pământ, turnuri de pază şi de semnalizare.

Pe limes-ul de pe raza judeţului Mureş s-au identificat trei castre auxiliare, la Brâncoveneşti, Călugăreni şi Sărăţeni, în apropierea cărora au existat mici aşezări unde s-au stabilit familiile soldaţilor, dar şi negustori şi meşteşugari care deserveau nevoile armatei. Taberele au fost legate între ele prin drumul limes-ului, care a asigurat aprovizionarea armatei şi mişcarea rapidă a trupelor. Pe lângă cele trei castre auxiliare de pe raza judeţului Mureş, au fost identificate şi şase turnuri de pază care se găsesc pe teritoriul localităţilor Vătava, Ideciu de Sus, Ibăneşti, Chiheru de Jos şi Eremitu. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă, editor online: Anda Badea    )