Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, George Ivaşcu, şi-a exprimat marţi convingerea că europenii sunt capabili să consolideze în continuare prezentul comun, privind cu speranţă spre viitor.

"Faptul că azi români şi maghiari, germani şi polonezi, francezi şi germani, maghiari şi slovaci stăm împreună la aceeaşi masă, eliberaţi de frică şi de ură, ne dovedeşte că suntem în continuare capabili să consolidăm prezentul nostru comun, privind, totodată, cu speranţă spre viitor. Iar acest viitor nu poate fi decât într-o Europă unită şi solidară, fără a pune sub semnul întrebării dreptul la identitate al fiecărei naţiuni", a afirmat Ivaşcu, în mesajul adresat participanţilor la Simpozionul Memoria Europeană - "După Marele Război: provocări pentru Europa (1918-2018)", citit de secretarul de stat în MCIN Răzvan Ştefan Rab.

Ministrul Culturii a subliniat că, în România, Centenarul Marii Uniri reprezintă un proiect orientat spre viitor, fără exaltarea egoismului naţional şi de marginalizare a celorlalte grupuri etno-confesionale.

"Chiar noi, aici, în România, ne aflăm într-un moment special, deoarece aniversăm un secol de la cuprinderea majorităţii etnicilor români într-un singur stat. Centenarul Marii Uniri, cum îl denumim în România, este, în mod fundamental, un proiect orientat spre viitor. Nu încurajăm crearea unor false mitologii istorice, ci dorim ca redescoperirea trecutului să fie o investiţie pentru viitoarele generaţii, pentru pace şi prosperitate. Sărbătoarea Centenarului nu este un motiv de exaltare a egoismului naţional şi de marginalizare a celorlalte grupuri etno-confesionale. Dimpotrivă, în mod oficial, statul român îşi asumă principiul patriotismului civic de tip european. Sunt excluse astfel xenofobia, marginalizarea minorităţilor şi ostilitatea faţă de alte etnii sau state. Credem cu tărie în valoarea principiului 'unitate în diversitate' şi considerăm că trecutul trebuie să ne ofere argumente pentru o colaborare mai strânsă şi profundă şi nu motive de exacerbare a geloziilor naţionale", a subliniat ministrul.

George Ivaşcu şi-a exprimat convingerea că simpozionul "poate fi un prilej favorabil prin care să transmitem concetăţenilor noştri din întreaga Europă un mesaj puternic privind riscul de a repeta o parte din erorile trecutului".

"Când a început Marele Război, deopotrivă, Antanta şi Puterile Centrale credeau că va fi o confruntare scurtă, ce se va încheia până la Crăciunul anului 1914, însă a durat cinci ani, cu zeci de milioane de victime. Din tragedia Marelui Război s-au alimentat ulterior cele două totalitarisme: cel roşu şi cel brun, acestea fiind cauza unui alt mare război şi mai nimicitor. (...) Alte noi tragedii pot fi evitate doar dacă avem în minţile şi în sufletele noastre dorinţa de a nu repeta din egoism şi orgoliu greşelile trecutului. Considerăm că valorile umanismului şi ale păcii pot fi apărate prin solidaritate şi responsabilitate, iar oamenii de cultură, aşa cum sunteţi dvs., au datoria de a convinge societatea despre importanţa acestor valori", a mai spus ministrul Culturii.

În contextul împlinirii unui secol de la sfârşitul Primului Război Mondial şi constituirii României Mari, în perioada 15 - 17 mai, la Bucureşti, se desfăşoară simpozionul internaţional "După Marele Război: Provocări pentru Europa (1918-2018)", organizat de Reţeaua Europeană "Memorie şi Solidaritate" (REMS), sub patronajul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Evenimentul, care are loc în Aula MCIN, reuneşte peste 180 de istorici, reprezentanţi ai muzeelor şi memorialelor, lucrători ai instituţiilor academice sau educaţionale, cât şi ai organizaţiilor nonguvernamentale care se ocupă de istoria secolului XX din Europa, America de Nord şi Israel.

REMS a fost creată în anul 2005 de către miniştrii Culturii din Germania, Ungaria, Polonia şi Slovacia. În 2014 România s-a alăturat Reţelei. Scopul său este acela de a documenta şi de a promova studiul secolului XX - istoria şi modul în care acesta este perceput în memoria colectivă, domeniile de interes fiind regimurile dictatoriale, războaiele şi rezistenţa la opresiune.

Proiectul cu cea mai mare vizibilitate internaţională al REMS este European Remembrance Symposium, care se desfăşoară anual (Gdansk, 2012; Berlin, 2013; Praga, 2014; Viena, 2015; Budapesta, 2016; Bruxelles, 2017; Bucureşti, 2018). Scopul simpozionului este acela de a face schimb de experienţe şi de a stabili metode şi forme de cooperare între instituţiile din diferite ţări. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)