Centenarul nu este o festivitate, el este prilejul care îi "obligă" şi le dă "şansa" românilor să opteze cui vor să semene, care sunt modelele pe care vor să le urmeze, iar primul lucru pe care trebuie să îl înţeleagă de la făuritorii Marii Uniri este curajul de a îşi asuma fiecare, pe cont propriu, soarta poporului căruia îi aparţin, a afirmat, marţi, poeta Ana Blandiana, în discursul de recepţie al Titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii "1 Decembrie 1918" Alba Iulia.

"Ei (făuritorii Unirii de la 1918 - n.r.) au avut puterea de a-şi asuma şi a înfăptui transformările, oricât de dificile, care le-au permis să-şi ocupe locul în Europa. Ca într-o oglindă ironică, ne-a fost dat şi nouă peste şapte decenii (1989 - n.r.) un moment asemănător, cu un sfârşit de lume, pe al cărui loc pustiit de suferinţele comunismului ar fi trebuit constituit un stat de drept, care să ne reaşeze în propriul nostru continent. Poate exista oare vreo justificare că încă nu am reuşit cu adevărat?", a spus Ana Blandiana.

Potrivit acesteia, compararea cu cei de acum 100 de ani presupune nu numai îndrăzneala de a înfrunta rezultatul, care este, a susţinut Ana Blandiana, "evident defavorabil" generaţiilor actuale, ci şi curajul de a încerca înţelegerea cauzelor şi de asumare a realităţii degradării.

"Să începem simplu, punând alături numele premierilor de la începutul anilor 1918 şi 2018. Atunci, era Ion I.C. Brătianu. Dacă (...) politica este prezentul istoriei, atunci această simplă alăturare de nume vorbeşte nu numai despre degradarea clasei politice din România în aceşti 100 de ani, ci chiar despre degradarea istoriei noastre", a declarat poeta.

Ana Blandiana şi-a exprimat speranţa ca românii să fie în stare să folosească acest Centenar pentru a-şi descoperi cu adevărat înaintaşii.

"Primul lucru pe care putem să îl înţelegem, şi dacă suntem în stare, să-l învăţăm de la ei, este curajul de a ne asuma fiecare, pe cont propriu, soarta poporului căruia îi aparţinem", a spus poeta.

Ea a menţionat că, deşi noţiunea de civism nu se inventase încă, în mod evident oamenii politici de la 1918 sunt cele mai înalte exemple de civism care le pot deveni modele românilor, iar Centenarul poate deveni nu numai prilejul, ci şi şcoala care să-i convingă că istoria poate fi suma acţiunilor individuale.

"S-a scris mult (...) despre neobişnuit de redusa capacitate a românilor de a se solidariza, despre înclinaţia lor spre mărunţire, fărâmiţare, dizolvare, de la Mioriţa la capra vecinului, trecând prin pâriile boierilor la Înalta Poartă şi mult mai recentele turnătorii la securitate. Istoria noastră sufletească şi istoria noastră propriu-zisă ilustrează abundent această teză despre care au scris autocritic numeroşi intelectuali români, intelectualii fiind, de altfel, chiar subiecţii predilecţi ai fenomenului", a afirmat aceasta.

Ana Blandiana a subliniat că "uluitoarele hotărâri din 1918" sunt exemplele care au schimbat destinul de ţară şi care pot deveni modelele ţării de acum, în măsura în care românii sunt în stare să formuleze filozofia care le-a făcut posibile, pentru a putea crede în ea.

"În epoca noastră postadevăr (...) singura noastră şansă este să reînvăţăm de la cei de acum 100 de ani să credem în destinul nostru comun. Aceasta a fost filozofia faptelor care au ilustrat istoria de la 1918. Au crezut în destinul european al ţării lor şi au crezut că este datoria lor, a fiecăruia în parte, să-l realizeze. Suntem în stare, în condiţii oricât ar părea de ciudat, destul de asemănătoare, să facem acelaşi lucru? Pentru că (...) mondializarea a reuşit să schimbe istoria recentă a lumii cel puţin la fel de dramatic cum a schimbat Primul Război Mondial istoria contemporană. În deruta unei lumi pe care, evident, viteza schimbărilor a făcut-o să îşi uite criteriile şi să nu mai ştie deosebi binele de rău, Anul Centenarului ar trebui să fie pentru noi un recurs la bunul simţ, pentru că întoarcerea privirilor înapoi, spre înaintaşi, ca într-o oglindă retrovizoare, este întotdeauna soluţie de bun simţ", a spus poeta.

Ea a apreciat că Centenarul nu este o festivitate. "El este prilejul care ne obligă şi ne dă şansa să optăm cui vrem să îi semănăm, care sunt modelele pe care vrem să le urmăm, dar asta presupune, înainte de toate, cunoaşterea conţinutului celor 100 de ani şi asumarea istoriei pe care o cuprind. Deocamdată, mă îndoiesc că un sondaj de opinie care ar întreba cum se numesc făuritorii Unirii sau cine este Iuliu Maniu, Aurel Vlad, Ilie Lazăr, Ion Nistor, Daniel Ciugureanu, Iuliu Hossu, Ion Flueraş, Pantelimon Halippa, Iosif Jumanca, Ion Mihalache şi alţii ar recolta mai mult decât câteva procente de răspunsuri corecte", a menţionat Ana Blandiana.

Aceasta a subliniat că, deocamdată, în Anul Centenarului, Alba Iulia nu este legată printr-un tren direct de Bucureşti, "ceea ce nu se întâmplase nici în anii 50", iar şoseaua spre Albiţa, principalul punct de frontieră cu Republica Moldova, este "impracticabilă" din cauza gropilor.

"O indiferenţă generată de repetatele dezamăgiri şi manipulări, de sentimentul neputinţei în faţa reţelei atotputernice, înainte comunistă, acum mafiotă, care acoperă ţara, ne face orbi şi iresponsabili, obosiţi de a ne descoperi mereu traşi pe sfoară şi lipsiţi de minima mândrie şi inteligenţă de a nu ne mai lăsa manipulaţi", a susţinut poeta.

Ana Blandiana a primit marţi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii "1 Decembrie 1918" Alba Iulia, pentru "îndelungata şi constanta activitate de păstrare şi promovare a valorilor identitare româneşti şi a memoriei istorice a poporului român, precum şi pentru întreaga activitate literară şi artistică pusă în slujba culturii naţionale". AGERPRES/ (A - autor: Marinela Brumar, editor: Diana Dumitru, editor online: Ada Vîlceanu)