Directorul Arhivelor Naţionale ale României (ANR), dr. Ioan Drăgan, a declarat joi, pentru AGERPRES, cu ocazia participării la o conferinţă ştiinţifică româno-poloneză, la Oradea, că anul Centenarului ţării noastre este şi anul Centenarului renaşterii Poloniei, într-o istorie de peste 700 de ani de relaţii strânse.

Reprezentantul ANR a deschis joi lucrările conferinţei ştiinţifice "Relaţiile româno-poloneze reflectate în documentele de arhivă", alături de directorul Departamentului de istorie, al Institutului Memoriei Naţionale - Comisia pentru Condamnarea Crimelor împotriva Naţiunii Poloneze din Varşovia, Marzena Kruk, şi decanul Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Oradea, Ioan Horga.

"Această conferinţă ştiinţifică este un moment important al relaţiilor de colaborare excelente dintre Arhivele Naţionale şi Institutul Memoriei Naţionale din Polonia. Am găsit împreună cu acest institut, care se ocupă mai cu seamă de istoria recentă din secolul XX al naţiunii poloneze, o mulţime de teme comune de colaborare privind istoria care ne-a legat şi ne leagă şi azi de marea naţiune poloneză, aşezată ca şi noi la porţile Europei. Este o temă de mare interes în anul Centenarului nostru, care este şi anul Centenarului renaşterii Poloniei. Ţările noastre au o istorie de peste 700 de ani de relaţii foarte strânse în diverse domenii, au fost stăpânite, au fost împărţite, au renăscut aproximativ în acelaşi fel şi în raport aproape cu aceiaşi duşmani seculari. Şi istoria aceasta trebuie valorificată şi conştientizată de opinia românească. România şi Polonia sunt şi vor fi întotdeauna foarte strâns apropiate şi noi contribuim la aceasta", a declarat, pentru AGERPRES, Ioan Drăgan.

Dr. Marzena Kruk a precizat, pentru AGERPRES, că această conferinţă este rodul celor zece ani de colaborare dintre Arhivele Naţionale din Bucureşti şi Institutul Memoriei Naţionale (INM) din Varşovia, materializat şi prin editarea unui volum de specialitate numit "Refugiaţii polonezi în România 1939-1947. Documente din Arhivele Naţionale ale României", în curs de editare fiind un al doilea volum.

"Organizarea acestei conferinţe în România în anul 2018 nu este o întâmplare, pentru că în anul 2018, atât Polonia cât şi România sărbătoresc un moment important, anume Centenarul. Un al doilea aspect important al acestei conferinţe este faptul că istoricii polonezi vor putea să afle ce anume se găseşte în arhivele româneşti, aşa cum istoricii români pot afla ce documente se găsesc în arhivele noastre", a declarat Marzena Kruk.

Gazda evenimentului, decanul Ioan Horga, a menţionat că, după Bucureşti, municipiul Oradea este primul oraş din ţară care găzduieşte, în acest an, conferinţa româno-poloneză.

"Noi suntem deschişi la orice manifestare cu caracter ştiinţific de ţinută şi care în acelaşi timp promovează şi oraşul. Din acest motiv am ţinut să aibă loc în Cetatea Oradea", a declarat Ioan Horga.

Cercetători români şi polonezi participă joi, la Oradea, la conferinţa ştiinţifică "Relaţiile româno-poloneze reflectate în documentele de arhivă", organizată de Arhivele Naţionale ale României (ANR) şi Institutul Memoriei Naţionale (INM) - Comisia pentru Condamnarea Crimelor împotriva Naţiunii Poloneze din Varşovia şi Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Oradea.

Specialiştii de la ANR, IMN şi Universitatea din Oradea vor prezenta 15 comunicări de specialitate şi vor discuta mai multe subiecte de relaţii internaţionale, reflectate în documente de arhive.

Subiectele expunerilor se vor referi, printre altele, la documente de arhivă referitoare la România şi români în arhiva IMN, evenimentele din Decembrie 1989 în România în percepţia opiniei publice poloneze, dar şi Polonia comunistă reflectată în documentele aflate în păstrarea ANR sau documente ale contraspionajului polonez referitoare la România (1969-1972). AGERPRES/(A - autor: Eugenia Paşca, editor: Nona Jalbă, editor online: Gabriela Badea)