Iaşi, 8 mai /Agerpres/ - O sesizare publică a fost făcută în premieră, marţi, la Iaşi, în cadrul "Procesului Comuniştilor din România", pe numele a celor doi foşti dictatori români din perioada acestui regim - Gheorghe Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu.

Evenimentul face parte din cadrul unui proiect unic în Europa, demarat de Universitatea ''Petre Andrei'', Institutul de Studiere a Ideologiilor şi de Primăria Iaşi, în cadrul proiectului Centenar, constând în fapt în realizarea unor studii istorice, care apoi vor sta la baza unui rechizitoriu ce-i va trimite în faţa instanţei de judecată pe liderii comunişti ce au săvârşit crime împotriva propriilor cetăţeni.

Procesul comuniştilor a început cu sesizarea publică făcută pe numele celor doi dictatori, la evenimentul organizat la Palatul Culturii din Iaşi fiind prezente peste 150 de persoane de toate vârstele.

"Nu judecăm comunismul pentru că în forma în care este gândit acest proiect, sub forma unui proces care să fie sub forma unui proces real, nu poţi să judeci nicidecum o ideologie, trebuie să ai nişte acuzaţi cu nume, prenume, şi aşa mai departe. Chiar şi acum, după 28 de ani, unii spun 'de ce? Nu avem alte lucruri de făcut?'. În 1990 dacă încercai un asemenea proces era nepotrivit. Spuneau 'cum, acum după Revoluţie când avem de construit?'. Acum, după 28 de ani, unii iarăşi spun 'de ce acum?' Cândva trebuie să începem. Credem că e bine acum", a declarat, pentru AGERPRES, prof.univ.dr Georgeta Condur, managerul proiectului.

Ea a precizat că este un proces care are trei componente: o componentă de cercetare făcută de istorici, o componentă judiciară sub forma unor procese, şi o componentă editorială - când se vor publica toate documentele legate de acest proces.

"Sunt patru istorici care vor furniza probe atât pentru cei doi apărători care vor fi, mai sunt trei judecători, un grefier, totul este făcut ca la un proces. Procurorul este domnul Eugen Roşca. Este o persoană cu o experienţă de peste patru decenii în sistemul judiciar, a fost procuror şi cu funcţii de conducere. A fost şi înainte de Revoluţie şi după Revoluţie. Este o persoană care ştie foarte bine şi legislaţia de atunci, şi cum a funcţionat sistemul. Să nu fie discuţii că cineva de acum care nu a trăit în acel sistem judecă aşa, 'din cărţi' cum ar veni. Judecătorii, deocamdată am anunţat doi dintre ei, Cristi Danileţ şi Cristian Diaconescu. Până pe 23 august, când va începe efectiv partea care va reprezenta rechizitoriul, va fi prezentat şi cel de-al treilea judecător. Avocaţi vor fi doi. Deocamdată am prezentat pe unul singur, domnul Alexandru Râşniţă", a declarat Georgeta Condur.

Potrivit sursei citate, urmează ca în funcţie de probe şi de deciziile procurorului să fie trimise în judecată şi alte persoane.

"În acest moment nu ştim ce verdicte vor fi. Vor fi nişte verdicte care au valoare morală pentru că deja sunt persoane care au murit şi, chiar dacă nu ar fi murit, acesta este un proiect şi nu un proces în cadrul sistemului judiciar real", a declarat Georgeta Condur.

Procurorul din "Procesul Comuniştilor din România", Eugen Roşca, fost procuror general adjunct al Curţii de Apel Cluj, a declarat că a intrat în proiect cu "destulă reţinere şi emoţie".

"Nu am refuzat sugestia în ideea că pot să contribui prin tot ce voi face la stabilirea unui adevăr de care atâta lume are nevoie. În al doilea rând, aş vrea să se demonstreze că atâţia oameni care se învârt în sferele puterii socot că legile sunt făcute să fie respectate de cei mulţi şi slabi, iar ei să fie deasupra lor. Eu cred că această idee poate să demonstreze faptul că odată şi odată răspunderea va veni şi pentru ei", a declarat Eugen Roşca.

Prof.univ.dr Sorin Bocancea, iniţiatorul proiectului, a declarat că lansarea acestei iniţiative a avut loc în noiembrie 2017, dată care nu a fost aleasă întâmplător, ci pentru că pe 7 noiembrie 2017 s-au împlinit 100 de ani de la Revoluţia Bolşevică.

"Toate acţiunile acestui proiect vor fi organizate fi la date cu semnificaţie pentru regimul comunist. Astăzi, de 8 mai, când pe vremuri se sărbătorea Ziua Partidului Comunist Român, care a fost înfiinţat pe 8 mai 1921, este primul gest al componentei juridice. Până acum istoricii au cercetat în arhive, şi vor face acest lucru şi mai departe, dar astăzi avem sesizarea procurorului cu privire la posibile fapte penale ale celor doi lideri comunişti: Gheorghe Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu. Abia după această sesizare, procurorul va începe colaborarea strânsă cu istoricii cerând probe pentru toate capetele de acuzare, urmând ca pe 23 august, iar o zi cu semnificaţie, să vină procurorul în faţa instanţei de judecată şi să prezinte rechizitoriul. După aceea va intra în joc şi apărarea", a declarat prof.univ.dr. Sorin Bocancea, iniţiatorul proiectului.

El a ţinut să precizeze că prin intermediul acestui proiect, al "Procesului comuniştilor din România", nu se doreşte un proces al ideologiilor.

"Nu se va face niciodată un proces al unei ideologii sau al unui regim. Nu este procesul comunismului, ci este procesul comuniştilor. Vorbim de lideri. Acest proces este un Nurenberg al blocului comunist. În nicio ţară comunistă nu s-a realizat un proces al liderilor comunişti, aşa cum s-a întâmplat în cazul nazismului, când la Nurenberg au fost judecaţi liderii care s-au făcut vinovaţi de crime împotriva umanităţii, de genocid. Este un proces care se îndreaptă spre posibile culpe personale pentru că doar ele pot fi cuantificate şi judecate. Un regim sau o ideologie nu poate fi judecat de nicio instanţă. Orice acuzat trebuie să aibă un Cod Numeric Personal, trebuie să aibă o adresă, şi chiar dacă judecata se face post-mortem, este vorba de o persoană care a existat şi care a decis să trimită oameni la închisoare, care a decis ucidere, exproprieri, care a decis stricarea familiilor, carierelor semenilor noştri", a declarat Sorin Bocancea.

Potrivit iniţiatorilor, proiectul "Procesul Comuniştilor din România" este unic în Europa.

"E un proiect unic nu doar în peisajul românesc, ci şi în cel central est european întrucât aici au fost dominant regimurile comuniste vreme de jumătate de veac. În contextul Centenarului organizat de Primăria Iaşi, acest proiect al 'Procesului comuniştilor' este un proiect pilon, în ideea că ceea ce ne-am dorit principial de la acest program, respectiv faptul de a nu ne orienta stricto senso la ceea ce s-a întâmplat acum 100 de ani, ci de a avea în vedere şi ceea ce s-a întâmplat în această sută de ani. Din acest punct de vedere, putem spune că România a trecut prin mai multe feluri de dictatură. De la dictatura regală a lui Carol al II-lea, la cea a statului naţional legionar, la cea a mareşalului Antonescu, toate trei de o coloratură fascistă, dar, evident, la dictatura ilegitimă şi criminală a comunismului care a durat aproape jumătate de veac. E important să înţelegem aceste pete întunecate din istoria noastră din ultima sută de ani pentru ca astfel să înţelegem ce ni se întâmplă în prezent, inclusiv astăzi la 28 de ani de la căderea comunismului. Altfel nu putem să proiectăm pragmatic o Românie a viitorului în contextul în care devine evident că această sută de ani care s-a scurs de la Marea Unire e una în care s-au întâmplat foarte multe lucruri bun, dar şi foarte multe lucruri rele", a declarat şi prof.univ.dr Daniel Şandru, coordonatorului Departamentului Centenar din cadrul Primăriei Municipiului Iaşi. AGERPRES / (A - autor: Daniela Malache, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ada Vîlceanu)