Directorul general al AGERPRES, Alexandru Giboi, a vorbit joi, în cadrul Conferinţei Alianţei Europene a Agenţiilor de Presă (EANA), despre ţelurile instituţiei pe care o conduce, menţionând printre acestea promovarea evoluţiei media şi sprijinirea mass-mediei naţionale.

"Este un serviciu public de ştiri, acesta este AGERPRES. Lucrăm cu informaţii publice şi de asta conceptul de 'fake news' ne face munca mai dificilă. În acelaşi timp, cred că este o oportunitate, deoarece fiecare provocare este pentru noi un mod de a dezvolta lucruri noi, de a încerca să combatem aceste probleme. Desigur, un ţel este şi acela de a sprijini mass-media naţională, locală, prin produsele noastre, şi de aceea încercăm să dezvoltăm, să găsim şi să inventăm metode diferite prin care ştirile noastre să ajungă la public", a afirmat Giboi.

Referindu-se la ţelurile secundare ale agenţiei, el a menţionat promovarea evoluţiei media, concretizată în AGIL (AGERPRES Innovation Lab), o iniţiativă care reprezintă "dezvoltarea de răspunsuri tehnologice la probleme jurnalistice".

"AGIL este o iniţiativă AGERPRES de a crea un mediu start-up intern ce se concentrează pe testarea şi implementarea celor mai noi tehnologii, adaptate specificului nostru. Fiind o agenţie naţională de presă, guvernată de lege, avem multe lucruri ce ne fac misiunea (...) mai grea, aşa că trebuie să fim inventivi şi să găsim moduri de a merge înainte într-un fel, pe lângă anumite situaţii, pentru a ne menţine evoluţia. (...) Trebuie să fim pregătiţi să livrăm informaţiile pe care le avem în toate tipurile de media - foto, video, text", a subliniat el.

Giboi a prezentat cele două iniţiative din cadrul AGIL - Facebook Messenger NewsBot şi website-ul personalizabil, detaliind particularităţile fiecăruia.

În context, directorul AGERPRES a evocat perioada comunistă şi îngrădirile cu care se confruntau oamenii şi mass-media din acea vreme.

"M-am născut în 1983 - după cum ştiţi, 1983 era încă în era comunistă a României. Din păcate, părinţii mei, în perioadă comunistă, nu au putut să urmeze studiile superioare deoarece comuniştii le interziseseră accesul în universităţi. Tatălui meu nu i-a fost permis să meargă la universitate, mama mea a fost constant ostracizată la liceu din cauza - aşa cum se numea în termeni comunişti - lipsei de 'origine socială sănătoasă', din cauza faptului că familia ei se opusese comuniştilor. Astfel, normal, au avut parte de o perioadă grea, şi nu numai ei, ci toţi românii, în opinia mea, din cauza unui motiv foarte important: lumea nu avea acces real la informaţii reale. Totul era închis, tot ce-aveai era televiziunea publică, radioul public, nişte ziare oficiale şi AGERPRES. AGERPRES, existând de aproape 129 de ani, bineînţeles că era prezent şi în perioada comunistă", a precizat el.

Alexandru Giboi a arătat că ştirile furnizate de mass-media în perioada comunistă ar fi numite azi "fake news". El a amintit că în acea perioadă oamenii puteau urmări un singur canal tv, fără posibilitatea de a alege, subliniind, în acest context, importanţa informării publice.

"Da, suntem finanţaţi de la stat, 80 sau 85%, asta depinde de veniturile proprii, dar în acelaşi timp influenţa statului asupra AGERPRES este redusă la minim. Statul înţelege că avem această misiune de informare publică faţă de publicul nostru şi pot spune că în acest moment suntem independenţi şi lăsaţi să ne facem munca", a adăugat el.

Conferinţa Alianţei Europene a Agenţiilor de Presă (EANA) se desfăşoară pentru prima dată în România, în perioada 25 - 27 aprilie, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES fiind coorganizator al reuniunii.

Tema conferinţei de la Bucureşti, "Agenţii de Presă şi Pieţe în Schimbare - Strategii pentru Dezvoltarea Noului Conţinut", este dezbătută de peste 40 de directori, preşedinţi şi redactori-şefi ai agenţiilor de presă membre ale EANA. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Daniela Juncu)