Ernest Oberlander-Târnoveanu, managerul Muzeului Naţional de Istorie a României, afirmă că dezincriminarea utilizării detectoarelor de metal în siturile arheologice care sunt pe lista Registrului Arheologic Naţional ar conduce la o şi mai mare pierdere de patrimoniu.

"Sunt multe, multe încă de făcut. Dosarul bunurilor furate din siturile arheologice româneşti este încă unul consistent. E multă treabă de făcut. Nu întotdeauna condiţiile sunt prielnice. Ne ciocnim de multe ori de obstacole pe care chiar nu le înţelegem de ce apar. Să sperăm că mediul în care lucrăm nu se va înrăutăţi după adoptarea unei noi legi care modifică Ordonanţa 43 şi care, în mod straniu şi suspect, conţine prevederea dezincriminării utilizării detectoarelor de metal în siturile arheologice care sunt pe lista Registrului Arheologic Naţional şi care ar duce la o şi mai mare pierdere de patrimoniu", a declarat joi Oberlander-Târnoveanu, la conferinţa de presă dedicată prezentării a 473 de monede şi 18 podoabe dacice din argint, identificate şi recuperate din Austria.

El şi-a exprimat convingerea că "Ministerul Culturii, ca de obicei, îşi va onora menirea de coordonator al activităţilor legate de protecţie şi punerea în valoare a patrimoniului".

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a susţinut afirmaţiile managerului MNIR, precizând că România are o legislaţie eficace, pe care "în niciun caz nu trebuie să o defectăm".

"Cine umblă la legislaţia României pentru protejarea patrimoniului cultural naţional ar trebui să vadă, spre exemplu, dacă accesul cu detectoare în siturile arheologice este acum sancţionat de la 1 la 5 ani, dacă ar trebui coborât acest standard? Ar trebui coborât de la 5 ani mai jos? Sau chiar dezincriminat? Fiindcă s-a pus şi această problemă, că poate ar trebui să fie dezincriminat. Ei bine, e normal să gândeşti şi să îţi pui diverse probleme, dar nu e normal să nu întrebi practicienii: 'mai continuă acest fenomen?' Că dacă ne întreabă pe noi, noi le spunem: 'da, mai continuă'. Şi spunem şi cauzele în continuare. De ce se fură în continuare nu numai din siturile arheologice româneşti, dar şi din colecţiile muzeale, publice şi private", a punctat Lazăr.

Procurorul general a pledat pentru păstrarea legislaţiei româneşti armonizată cu convenţiile internaţionale, precum şi aplicarea convenţiei UNIDROI.

"Periodic, ne vin de la Uniunea Europeană şi ne întreabă dacă există instrumente de cooperare internaţională puse în practică şi câte cauze şi cu ce rezultate. Ei, bine, noi, de vreo 10 - 13 ani, reuşim să comunicăm periodic că această convenţie funcţionează şi pentru România. Însă trebuie să fie oameni care să fie profesionişti, care să lucreze atent în domeniu şi ei să fie lăsaţi să lucreze, ceea ce în România se poate, pentru că rezultatele se văd", a spus Augustin Lazăr.

El a subliniat că, "de vreme ce continuă furturile din siturile arheologice, atunci ar trebui să existe şi măsuri manageriale mai aplicate, care să evite furtul" şi a precizat că arheologii şi administratorii acestor situri "trebuie să militeze" pentru amplasarea unor camere video de protecţie a patrimoniului. "Nu e foarte complicat. Există persoane private care îşi pun acasă camere video. O comună, un orăşel, un municipiu pot să îşi instaleze camere video să protejeze un sit arheologic. Nu e foarte complicat. România trebuie să ia măsuri de protecţie până nu se termină siturile arheologice", a arătat Lazăr.

Totodată, procurorul general a pledat pentru întărirea cu resurse materiale şi umane a serviciului specializat în domeniu al Poliţiei Române şi pentru promovarea turistică a siturilor arheologice.

Potrivit MNIR, piesele prezentate joi, de o valoare excepţională, au fost recuperate cu sprijinul poliţiei din oraşul austriac Salzburg, acestea făcând obiectul unor cercetări ample, care au în centrul lor traficul ilicit de bunuri culturale mobile.

Până în prezent, s-au desfăşurat numeroase operaţiuni de recuperare şi repatriere a unor bunuri de patrimoniu prin aplicarea convenţiei UNIDROIT. Ca urmare a acestor acţiuni, patrimoniul cultural naţional a fost reîntregit cu bunuri precum: brăţări dacice regale din aur, monede din aur şi argint de tip Koson, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, monede greceşti din aur de tip Lysimachos, unelte şi arme din fier. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)