Academia Română a semnat vineri un protocol de colaborare cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, documentul având drept scop înfiinţarea Senatului Culturii, organism cu rol consultativ, prin intermediul căruia MCIN va beneficia de consiliere de specialitate din partea forului academic în configurarea politicilor publice din domeniu.

Ceremonia a avut loc la Clubul Academicienilor. Documentul a fost semnat de preşedintele Academiei Române, Cristian Hera, şi ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, George Ivaşcu.

"Menirea noastră e să fim în slujba naţiunii române, să fim în serviciul naţiunii române şi asta o putem face bine numai pe baza rezultatelor cercetărilor ştiinţifice obţinute în unităţile noastre şi în Academia Română. Deja sunt în curs de elaborare şi finalizare o serie întreagă de proiecte care sunt cu destinaţie specială anului Centenarului Marii Uniri. Ele se iniţiază acum şi vor continua, unele dintre ele pe durată medie, iar altele pe durată mai lungă", a declarat Cristian Hera.

Potrivit lui George Ivaşcu, Senatul Culturii va avea drept scop omagierea valorilor româneşti.

"Va fi vorba de cunoaştere, dar şi de recunoaştere. (...) Măcar despre valorile autentice, mari personalităţi recunoscute internaţional, valori româneşti de atâţia ani cu care ne mândrim. Dânşii ni le vor pune într-o listă, iar noi nu vom face altceva decât să-i omagiem, ba, mai mult, chiar să creăm o infrastructură culturală. Cred că merită şi ei o statuie acolo unde s-au născut, în comunităţile din care provin. (...) Cred că sunt case memoriale care merită să fie refăcute, cred că sunt foarte multe obiective culturale care trebuie puse în prim plan, pe un traseu al normalităţii. Şi aici ne va ajuta experienţa Academiei Române, iar noi, ca şi administratori ai Culturii, să le punem în practică", a spus ministrul.

El a precizat că o primă acţiune inclusă în programul Centenarului va fi omagierea, la 27 martie, a Unirii Basarabiei cu România.

"Anul acesta, după cum vedeţi, a început şi cred că, în mod simbolic, dacă pe 27 martie, care a fost prima unire pe care România a avut-o, vom debuta cu Anul Centenar, cred că va fi în regulă. Deja am primit programul Academiei Române pe care îl vom include în calendarul pe care spuneam că îl vom anunţa în modul cel mai transparent. Acum suntem în procesul de a aduna toate proiectele, programele şi activităţile pe care ministerele şi alte instituţii le-au propus şi îl vom comunica foarte curând. Mult mai curând decât a fost comunicat până acum", a adăugat Ivaşcu.

Potrivit protocolului, Senatul Culturii va prezenta un set de orientări generale şi coerente cu privire la dezvoltarea sectorului cultural, acordând prioritate acelor teme şi proiecte care permit armonizarea unui profund caracter identitar cu deschiderea şi avântul cooperării culturale internaţionale.

Obiectivele Senatului Culturii sunt următoarele: elaborarea Strategiei naţionale în domeniul Culturii, pe termen lung; colaborarea pentru asigurarea celui mai înalt nivel valoric şi organizatoric al manifestărilor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri şi participării României la Primul Război Mondial; constituirea în comun a unor grupuri de lucru de specialitate, în varii domenii ale acţiunii culturale.

Din Senatul Culturii fac parte preşedintele Academiei Române; ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale; preşedinţii următoarelor secţii ştiinţifice ale Academiei Române: Secţia de Filologie şi Literatură; Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie; Secţia de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie; Secţia de Arte, Arhitectură şi Audiovizual; Secţia de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei; reprezentanţi ai uniunilor de creaţie şi personalităţile relevante ale acestora. La lucrările Senatului Culturii pot fi invitate şi alte personalităţi relevante, aparţinând tuturor mediilor de activitate.

Preşedinţia Senatului Culturii este asigurată prin rotaţie, pentru şase luni, de către ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale şi de către preşedintele Academiei Române. Prima şedinţă va fi prezidată de ministrul Culturii.

Senatul Culturii se reuneşte, de regulă, o dată la trei luni sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui său, lucrările urmând să aibă loc, de comun acord, la sediile părţilor. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)