Preşedintele executiv al Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Radu Preda, afirmă că în plină dictatură comunistă am avut femei care s-au dovedit a fi "bărbate", acestea putând servi ca modele "generaţiei #Rezist".

"Omagiem, în absenţă, din păcate, din ce în ce mai mult, pe acele figuri minunate de femei care s-au dovedit a fi 'bărbate', în plină dictatură totalitară. Nu în sensul caragialesc, desigur, ci într-unul nemijlocit. Femei puternice, cu un caracter pe măsură, care au fost fie în detenţie, fie au pactizat cu cei din munţi, fie au avut, iată, atitudini subversive, în contextul, de pildă, al colectivizării. Ele şi-au dat măsura unui civism din care noi, astăzi, în generaţia #Rezist, avem multe de învăţat", a declarat Preda pentru AGERPRES.

Preşedintele executiv al IICCMER a participat, joi seară, împreună cu fosta deţinută politic Nina Moica, scriitoarea Ioana Pârvulescu, istoricul IICCMER Clara Mareş şi Mirel Taloş, vicepreşedinte al Institutului Cultural Român (ICR), la evenimentul "Femei în comunism - Destine individuale şi colective", desfăşurat la ICR.

În opinia lui Preda, femeile contemporane pot recupera feminitatea trăitoarelor în comunism.

"Fetele noastre de astăzi - că sunt fiice, soţii sau colege - au multe de învăţat. Noi vorbim mult de feminism, însă în cazul acestor femei este o feminitate pe care ideologic o pierdem pe drum şi din care, repet, avem multe elemente din care ne putem inspira. Pentru că e vorba de acel tip de rezistenţă feminină care e un lucru evident şi sociologic. De pildă, faptul că s-a dat mai departe credinţa prin mame şi bunici, că femeile au asigurat frontul casnic şi rânduiala familiei în absenţa bărbaţilor", a spus Radu Preda.

El a precizat că, aşa cum va rezulta dintr-un Dicţionar al femeilor din detenţia comunistă, realizat de un colectiv de cercetători IICCMER, care urmează să vadă lumina tiparului până la sfârşitul anului, peste 4.000 de femei au fost încarcerate în închisorile staliniste din România.

Radu Preda consideră că "feminismul de tip comunist defeminizează femeia".

"Aşa cum politica pro-natalistă a comunismului nu era făcută pentru că ei credeau în valoarea vieţii umane. Ei voiau cantitate. Ceauşescu, după întoarcerea din Coreea de Nord, a vrut o naţiune puternică în sensul de numeroasă. Să aibă masă de manevră. Dovadă că în perioada în care avem decretul antiavortiv nu avem condiţii mai bune nici de hrană, nici de tratament medical", a susţinut el.

Fosta deţinută politic Nina Moica a rememorat momente din detenţia din perioada 1959-1964, dar şi fragmente de viaţă de după eliberarea din penitenciar, marcate de izolare şi lipsă de perspectivă, ori căsătoria "tot cu un deţinut politic".

Ea a mărturisit că, după ce a fost încarcerată la doar 16 ani, doar credinţa a făcut-o să reziste.

"În închisoare se practica 'rugăciunea continuă'. Deci, dacă era cineva foarte bolnav, se rugau continuu. Se transmitea prin pereţi şi se continua. Toată secţia de femei participa la această rugăciune. Spre deosebire de bărbaţi, care au avut norocul să aibă preoţi în rândul lor, noi n-am avut decât, uneori, călugăriţe. Dar una dintre speranţele noastre a fost în Dumnezeu. Ne rugam şi speram", a spus Nina Moica.

Istoricul IICCMER Clara Mareş a făcut un emoţionat portret al soţiei scriitorului I. D. Sîrbu, Elisabeta Sîrbu, iar scriitoarea Ioana Pârvulescu a prezentat o proză scurtă având-o ca personaj pe cunoscuta voce a postului de Radio Europa Liberă Monica Lovinescu.

Aflat la a treia ediţie, evenimentul îşi propune să aducă în atenţia publicului destinele unor femei asupra cărora instalarea regimului comunist şi-a lăsat amprenta prin diferite privaţiuni, pornind de la limitarea unor drepturi cetăţeneşti şi mergând până la îngrădirea libertăţii. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niţă, editor online: Adrian Dădârlat)