''Nota lui Wilson (preşedintele SUA în perioada 1913 - 1921 - n.r.) către Români!'', document prin care, la 8 noiembrie 1918, se arăta că guvernul american recunoaşte dreptul poporului român de a-şi împlini aspiraţiile de unitate naţională, este Exponatul lunii martie la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia.

"Ne-am propus ca pe parcursul întregului an 2018 să prezentăm documente sau piese muzeale care au legătură cu Centenarul Marii Uniri", a declarat, miercuri, la vernisajul mini-expoziţiei, directorul general adjunct al MNU, Constantin Inel.

La rândul său, muzeograful Ionela Mircea a spus că "Centenarul Marii Uniri este un bun prilej de a readuce în actualitate şi de a rediscuta problema originii şi a importanţei principiului autodeterminării popoarelor, principiu enunţat de preşedintele american Woodrow Wilson, principiu care a stat la baza tratatelor de pace care au fost încheiate la finele Primului Război Mondial".

Prin documentul expus, redactat în noiembrie 1918, secretarul de stat Robert Lansing comunica reprezentantului guvernului român că guvernul american recunoaşte dorinţele poporului român în şi afară de Regat.

"Simpatizând cu ideea şi dorinţa unităţii naţionale a Românilor de pretutindeni, guvernul Statelor Unite nu va întârzia să-şi validiteze la timp oportun influinţa ca Poporul Român să ajungă la drepturile sale politice şi teritoriale legitime, asigurându-i scut în contra tuturor atacurilor din afară", se arăta în "Nota lui Wilson către Români !".

Ionela Mircea a explicat că, în 8 ianuarie 1918, preşedintele american a prezentat în faţa Congresului "Cele 14 puncte", prin care îşi exprima dorinţa unei reorganizări a Europei pe principii democratice, prin respectarea dreptului popoarelor de a dispune de ele însele, în baza unui principiu al autodeterminării.

"Această declaraţie a 'Celor 14 puncte' a fost larg propagată în lume, fiind un îndemn la luptă pentru aliaţi, dar şi un îndemn adresat Puterilor Centrale de a capitula şi de a spera într-o pace dreaptă. Imediat după punerea în circulaţie a acestor 14 puncte, intelectualii români au început o activitate de propagandă, au trimis numeroase memorii preşedintelui american şi Departamentului de Stat, insistând pe ideea că o autonomie a românilor în cuprinsul monarhiei austro-ungare nu este o soluţie viabilă pentru o pace îndelungată şi propunând ca soluţie viabilă formarea de state naţionale libere, unitare în frontierele etnografice, aducând ca argument faptul că în Imperiu 19 milioane de maghiari şi austrieci decideau soarta a 30 de milioane de alte etnii. Poziţia preşedintelui american s-a schimbat în timp, destul de greoi - au mai fost trimise memorii. Poziţia se schimbă în timp vizavi de punctul 10 şi abia în noiembrie 1918 le trimite oficialilor români reajustarea poziţiei sale, subliniind clar intenţiile SUA de a nu neglija dorinţele poporului român în şi din afară de Regat. Se mai specifica în Notă că, simpatizând cu ideea şi dorinţa unităţii naţionale a românilor de pretutindeni, guvernul SUA nu va întârzia să-şi valideze la timpul oportun influenţa ca poporul român să ajungă la drepturile sale politice şi teritoriale legitime", a declarat muzeograful.

Ionela Mircea a precizat că documentul expus a intrat în patrimoniul muzeului în anul 1967, prin achiziţie directă.

La declanşarea războiului din Europa, Woodrow Wilson, aflat la cel de-al doilea mandat prezidenţial, a proclamat neutralitatea Statelor Unite. Escaladarea rapidă a războiului submarin al Germaniei l-a lăsat pe Wilson fără nicio alternativă şi astfel, la 2 aprilie 1917, Statele Unite au declarat război Germaniei.

La 8 ianuarie 1918, Woodrow Wilson a prezentat în faţa Congresului SUA viziunea sa asupra păcii în 14 puncte ("Cele 14 puncte ale lui Wilson"). Preşedintele american cerea eliminarea diplomaţiei secrete, instaurarea democraţiei, dreptul la autodeterminare al popoarelor din statele multinaţionale, o pace fără anexiuni şi despăgubiri şi reconcilierea statelor. Cele 14 puncte, în mare măsură, au reprezentat baza discuţiilor de pace de la Paris din 1919-1920. AGERPRES / (A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)