Lucrările de reconstrucţie a Parcului Unirii din Alba Iulia, locul în care în 1918 peste 100.000 de români transilvăneni s-au adunat pentru a proclama Unirea cu România, vor începe în aprilie, primarul Mircea Hava dând joi asigurări că vor fi finalizate până la 1 Decembrie.

"Dorim să reconstruim Parcul Unirii, cu Monumentul Unirii, pentru încă 100 de ani minimum", a declarat, într-o conferinţă de presă, Mircea Hava.

El a menţionat că de construcţia monumentului, pentru care s-au alocat 10,3 milioane de lei, se va ocupa Ministerul Culturii, iar de parcul propriu-zis, cu reamenajare, amenajare a unui pasaj şi punerea în valoare a obiectivului, administraţia locală, care a primit din partea Guvernului 8,5 milioane de lei.

"În aprilie o să înceapă lucrările", a afirmat edilul din Alba Iulia.

Mircea Hava a precizat că urmează să fie creat "un fel de ax al unirii", care include construirea între viitorul monument şi Catedrala Reîntregirii a unui pod din lemn industrial şi sticlă. Practic, va fi un ax al Marii Uniri format din Catedrala Arhiepiscopală a Reîntregirii Neamului (a Încoronării), Podul Marii Uniri, care reface accesul în axul catedralei şi îl întregeşte, axul Parcului Unirii, care susţine amplasamentul Monumentul Marii Uniri cu realizarea unei piaţete ce va permite desfăşurarea unor ceremonii, fântâna arteziană, pietonalul Bulevardul Transilvaniei şi biserica cu hram "Pogorârea Sfântului Duh".

Primarul a mai spus că vor fi amplasate şi câteva busturi, printre care şi cel al lui Woodrow Wilson, preşedintele SUA între 1913 şi 1921. "Vom plasa câteva busturi, printre care cel al preşedintele Americii, Woodrow Wilson, care, de fapt, a fost unul dintre cei care 'au întors cu cheia' evenimentele ca să se întâmple ceea ce urma să se întâmple", a spus Hava.

În ceea ce priveşte Monumentul Unirii, despre care unii susţin pe reţelele de socializare că ar putea fi numit "Monumentul Facebook" după cum arată, Hava a spus că lui, personal, îi place.

De menţionat că proiectul acestui monument, care va avea 22 de metri înălţime, a fost declarat câştigător în urmă cu 25 de ani.

Încă din primii ani de după 1918, a apărut ideea ridicării unui monument dedicat Marii Uniri, populaţia donând chiar bani în acest scop, însă, odată cu criza din 1929, a fost abandonat proiectul. După 1990, aproape cu regularitate în lunile premergătoare aniversării Zilei Naţionale, unii oameni de cultură şi politicieni locali au susţinut necesitatea înălţării unui "monument al Unirii" la Alba Iulia, fiind amplasată chiar o placă în Parcul Unirii prin care se indica faptul că acolo va fi ridicat acest obiectiv.

Printre cei care s-au opus edificării unui asemenea obiectiv s-a aflat, în 2008, şi arhiepiscopul ortodox de Alba Iulia din acea vreme, Andrei Andreicuţ, care aprecia ca "o idee moartă în faşă" construirea monumentului Unirii. Înaltul ierarh considera "neavenită toată tevatura (....) pe seama acestui subiect", spunând şi că s-ar cheltui o sumă enormă de bani pentru un monument care nu va întrece Catedrala Ortodoxă.

"Nefiind neapărat 'o problemă de stat', monumentul Unirii există la Alba Iulia. Avem motive serioase să credem că dublarea sa cu o realizare a începutului de secol XXI presupune un risc semnificativ. Cu greu ar putea concura aceasta cu Catedrala Încoronării, ca monument de for public", spunea arhiepiscopul într-o scrisoare deschisă adresată, la vremea respectivă, ministrului Culturii şi Cultelor.

Arhiepiscopul susţinea, practic, faptul că actuala Catedrală Arhiepiscopală din Alba Iulia, cunoscută şi sub denumirile de Catedrala Reîntregirii şi Catedrala Încoronării, "are funcţia constitutivă de monument al Unirii".

În 1993, sculptorul Mihai Buculei a câştigat concursul naţional organizat în acest sens, el propunând un monument înalt de circa 22 de metri. Ulterior, concursul a fost reluat şi a dat acelaşi câştigător, respectiv soluţia propusă de Buculei. În 2012, Comisia Naţională a Muzeelor a agreat, din trei proiecte propuse, aceeaşi soluţie.

La sfârşitul anului trecut, Parlamentul a aprobat legea privind realizarea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 - Alba Iulia, fiind alocată în acest sens suma de 18,8 milioane de lei, din care pentru Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale 10,3 milioane de lei, pentru plata dreptului de autor, precum şi pentru plata materialului necesar, a lucrărilor de construire şi de realizare a infrastructurii necesare pentru amplasare, ce vor fi realizate de sculptor. Legea prevede şi alocarea sumei de 8,5 milioane de lei în bugetul Consiliului Local Alba Iulia, pentru realizarea lucrărilor de amenajare a pasajului ceremonial, reamenajarea Parcului Unirii şi punerea în valoare a monumentului. AGERPRES / (A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă, editor online: Anda Badea)