O carte document care cuprinde mărturii orale ale membrilor etniilor care formează astăzi populaţia din zona oraşului sătmărean Ardud, scrisă de prof. univ.dr. George Achim, de la Facultatea de Litere a Universităţii Tehnice Cluj Napoca, a fost lansată miercuri la primăria din localitate, în prezenţa mai multor persoane intervievate.

Cartea "Sita de ceară - Istorii din istoria unui ţinut transilvan" cuprinde interviuri cu peste 50 de persoane, unele dintre ele trecute de 90 de ani, în care povestesc experienţele lor de viaţă, de la experienţele din lagărele de deportare, din perioada instaurării comunismului, perioada colonizării, la viaţa de zi cu zi, istorii şi tradiţii. Autorul a urmărit totodată modul în care s-a realizat această comunitate formată din şvabi, români, maghiari, rromi, ucraineni sau ceangăi.

"Am văzut în cursul cercetării cum se stratifică şi cum se sedimentează grupurile şi populaţia ţinutului. Cartea aceasta nu e o carte monografică, cred că este şi m-am ambiţionat să fie altceva, să fie o felie reprezentativă de istorie transilvană, de istorie ardelenească, sincretică, multietnică, în acest creuzet în care se amestecă populaţii, culturi, mentalităţi, în care trăiesc unul lângă altul şifiecare împrumută, că vrea că nu vrea, câte ceva de la celălalt. Sincretismul acestor influenţe constituie fizionomia distinctă, particulară, a locului. Am descoperit cum se stratifică sedimentele populaţionale la Ardud, şi asta a surprins pe multă lume. Am descoperit că populaţia majoritar şvăbească, de cultură maghiară, exista şi cu timpul s-a mărit, existau segmente de populaţie românească care în timp au sporit prin aşa zisele colonizări sau strămutări", a declarat George Achim.

Directorul Muzeului Judeţean, Felician Pop, a afirmat că această carte este foarte valoroasă pentru că este una de istorie orală, interviurile fiind realizate de un specialist.

"Este o carte ciudată şi atipică faţă de ce s-a scris până acum. Ceea ce face această atmosferă este faptul că extrem de rar se întâmplă ca la o lansare de carte să fie prezente, nu personajele, mai exact eroii cărţii. Noi în goana maşinii am trecut prin Ardud şi Beltiug de mii de ori, am văzut case, maşini, oameni, dar niciodată nu am simţit sufletul acestor aşezări. Ca să sondezi imaterialul, în primul rând îţi trebuie instrumente ştiinţifice exacte, pentru că din firele acestor poveşti să se poată face apoi o ţesătură, care poate fi pusă ca o sită de ceară, să îi faci o idee despre lume. A trebuit să apară această carte ca să vedem că dincolo de palierul epidermic al fiecăruia dintre noi există un univers, o lume, pe care autorul încearcă să ne facă să o pricepem şi să o înţelegem", a spus Felician Pop.

El a subliniat faptul că prin aceste interviuri sunt salvate multe poveşti, fiind de fapt o oglindă a acelor vremuri.

"Timpul trece foarte repede, viaţa este o goană nu se ştie încotro. Chiar autorul spune că a întârziat o jumătate de oră şi cel căruia trebuia să îi ia interviu a murit. Apoi am auzit că chiar după câteva săptămâni după ce a luat interviul unei doamne, a trecut şi ea la cele veşnice. Câte poveşti mor odată cu oamenii şi se îngroapă cu ei. Dacă o astfel de carte e un eveniment major, este acela de a salva memorii, de a lăsa după noi o formă fidelă, nu clişeizată. Este o carte extrem de valoroasă din punct de vedere ştiinţific", a mai spus Felician Pop.

Cartea a apărut la editura Şcoala Ardeleană, fiind scrisă de George Achim cu sprijinul a şase tinere masterande şi doctorande de la Universitatea Tehnică Cluj Napoca. AGERPRES / (A - autor: Gheorghe Pietrar, editor: Marius Frăţilă, editor online: Anda Badea)