Managerul interimar al Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR), Liliana Passima, afirmă că, la 28 de ani de la refondare, conducerea instituţiei şi-a propus să ofere publicului o serie de momente inedite reunite într-un eveniment care a inclus o expoziţie, o lansare de carte şi un concert.

"Astăzi este o zi frumoasă prin diferenţă. Avem trei proiecte pe care le facem cunoscute publicului, care par să fie comune, sau mici, nu intră în formatul oficial al unor celebrări mari, tezaurizabile, dar spun foarte mult despre ceea ce face un 'muzeu invizibil' când e în şantier", a declarat luni seară Passima pentru AGERPRES.

În debutul manifestării a fost vernisată expoziţia "Cu Tenda", reunind obiecte de port popular, vase, mobilier şi fotografii, un nou episod dintr-un proiect european care explorează culturile din sud-estul continentului, cu un accent pe cultura comunităţilor aromâne, continuând demersurile iniţiate de Irina Nicolau la începutul anilor 2000.

Cu acest prilej, în cortul improvizat din expoziţie, Paplu Yioryi/ bunicul Gheorghe le-a spus poveşti copiilor aromâni prezenţi la eveniment.

"O frumoasă legătură între copii şi bunicii lor, care vin, iată, astăzi, într-o expoziţie muzeală şi îi provoacă la o reamintire a unei lumi care este a bunicilor, a străbunicilor şi pe care ei o ştiu azi doar din poveşti. Acum ei pot palpa - şi cu ochii, dar şi direct - obiectele unei culturi vechi de peste 100 de ani sau auzi poveşti despre spaime, despre arătănii din sat. Şi aromânii au basme, aşa cum are şi lumea bogată a satului românesc", a spus managerul MNŢR.

De asemenea, la Clubul Ţăranului, a fost lansată cartea "Omul cu fluier" de Călin Torsan, muzeograf la Secţia educaţie muzeală a MNŢR, care, potrivit Lilianei Passima, "explorează extraordinar de atipic şi inovator lumea sunetelor colând pe o poveste de viaţă personală descoperirile pe care le-a făcut la muzeu, auzind înregistrări sonore din lumea ţărănească".

"'Omul cu fluier' este un manual alternativ. Am vrut să subliniez prin titlu că cititorii pot fi lejer şi copii, dar şi oameni mari, care, de multe ori, nu ştiu nimic despre un domeniu care nouă, muzicienilor, ne este la îndemână şi este firesc să fie aşa. Am încercat să demontez mituri, să spun că fluierul nu este, de fapt, un instrument românesc, că îl putem regăsi peste tot în lume, cam cu aceleaşi principii de funcţionare. Şi am dorit să-l arăt foarte-foarte prezent şi expresiv într-o lume dominată de instrumente aparent mai complexe, dar mai 'căznite' în expresie", a declarat Tosan pentru AGERPRES.

Evenimentul aniversar s-a încheiat cu concertul grupului bucureştean de muzică tradiţională "Trei parale", cunoscut datorită proiectelor sale dedicate muzicilor urbane de secol XIX sau repertoriului pastoral românesc.

În 1990, ministrul Culturii de la acea vreme, Andrei Pleşu, l-a numit la conducerea Muzeului de la Şosea pe pictorul Horia Bernea, cel care timp de zece ani, împreună cu echipa sa, a reaşezat colecţia înstrăinată în anii comunismului.

Şase ani mai târziu, în 1996, MNŢR a obţinut Premiul EMYA pentru muzeul european al anului, până în prezent, fiind singurul din România care deţine această distincţie în patrimoniul său.

Prin expoziţiile temporare şi colecţiile sale vechi, dar şi recente, prin târgurile sale deja tradiţionale şi promovarea "produselor ţăranului român", prin activităţile sale cu copiii, prin diversitatea acţiunilor sale culturale (lansări de carte şi dezbateri, concerte şi filme, colocvii şi seri culturale etc.), MNŢR încearcă să se păstreze permanent în actualitate. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niţă, editor online: Anda Badea)