Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România - Cultul Mozaic (FCER-CM), Aurel Vainer, a îndemnat vineri la cercetarea vieţii autentice a membrilor comunităţii pe care o conduce.

"Cercetaţi istoria evreilor 'cu de toate'. Nu numai suferinţa din Holocaust, nu numai munca la zăpadă sau pe şantiere sau în deportări şi să arătăm viaţa autentică a evreilor din România de atunci", a afirmat Vainer, la lansarea celui de-al doilea număr din Revista de Istorie a Evreilor din România, publicaţia anuală ştiinţifică a Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER), sub egida FCER-CM.

El a evidenţiat calitatea noului număr al publicaţiei, care apare într-o formulă nouă, modernă, "frumos editată, frumos realizată", precum şi faptul că apariţia revistei coincide cu sărbătorirea a 40 de ani de existenţă a CSIER.

"Prin această revistă, de fapt, istoria evreilor din România - veche şi de demult cunoscută, şi mai puţin cunoscută - iese din nou în lume. (...) Privind retrospectiv, nu pot decât să le mulţumesc înaintaşilor noştri care au avut curajul la vremea aceea să realizeze o construcţie nouă acest Centru pentru Studiul Istoriei Evreilor din România. Gândiţi-vă, în aceşti ani, evreii făceau parte din categoria 'alţii'. Dacă vă amintiţi statisticile privind naţionalităţile conlocuitoare, se vorbea de una- două şi noi eram incluşi în categoria alţii. Iată că patru decenii de activitate au scos la iveală multe pagini din istoria evreilor din România, iar ceea ce face Centrul astăzi nu este decât o continuare, pe noi trepte, cu noi valori, cu noi metode, aşa cum a evoluat toată lumea, toată societatea românească, mai ales după 1989", a spus Vainer.

El a avansat ideea organizării, în Anul Centenarului României Mari, a unei sesiuni speciale dedicate celor patru decenii a CSIER, având ca temă activitatea evreilor din ţara noastră în 100 de ani de la Marea Unire de la 1918.

La rândul său, directorul CSIER, Adrian Cioflâncă, a realizat un elogiu modestiei intelectuale a colegilor săi care au contribuit la realizarea acestui număr.

"E un efort foarte mare, care anul acesta a fost făcut de doamna Anca Tudorancea, secretarul ştiinţific al Centrului, cu un rezultat nu doar arătos, din punct de vedere grafic, cât mai ales consistent ştiinţific", a spus Cioflâncă.

Potrivit Ancăi Tudorancea, Revista de Istorie a Evreilor din România este o serie nouă, care continuă o tradiţie ce se revendică încă din 1935, de la o veche publicaţie care era legată de biblioteca şi arhiva istorică a Templului Coral.

"Nu întâmplător sigla noastră reprezintă tot Templul Coral şi unul dintre primele studii ale acestui număr este dedicat aceluiaşi Templu Coral, care este, aşa cum îl numesc mulţi oameni din comunitate, 'nava amiral a comunităţii evreieşti' ca simbol şi ca istorie, unul din cele mai importante locuri ale memoriei încă vii", a declarat Tudorancea.

Intitulat "Locuri ale memoriei evreieşti din România", noul număr tematic, cu un concept grafic inedit, îşi propune ca prin intermediul unor studii, articole şi recenzii să prezinte elemente şi modele pentru construirea memoriei istorice a comunităţii evreieşti autohtone.

Cele şapte secţiuni (locuri, nume, imagini şi cuvinte, arhive, memorie şi reparaţii, noutăţi şi recenzii) cuprind un număr de 30 de articole şi debutează cu un cuvânt înainte al preşedintelui FCER, dr. Aurel Vainer.

Articolele sunt semnate de cercetători ai istoriei evreilor sau a istoriei urbane din ţară şi străinatate, arhitecţi, muzeografi, acoperind o plajă largă de subiecte de interes. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea    )