Cele cinci clişee care au imortalizat momente surprinse în timpul Marii Adunări Naţionale din 1 Decembrie 1918, realizate de cel rămas în posteritate ca "fotograful Unirii", Samoilă Mârza, au fost reinterpretate vizual şi readuse la viaţă, cu aceeaşi tehnică fotografică de acum un secol, de către Radu Chindriş, în cadrul unui proiect lansat oficial, miercuri, la Alba Iulia, şi care se va derula pe durata Anului Centenar.
 

Astfel, apelând la aceeaşi tehnică fotografică folosită de Samoilă Mârza în urmă cu o sută de ani, Radu Chindriş a refotografiat clişeele originale din custodia Muzeului Naţional al Unirii (MNU), rezultatul fiind o galerie de imagini pe sticlă, mărite faţă de originalele istorice, ce pot fi vizualizate ca negativ sau pozitiv în funcţie de unghiul din care sunt privite.

"Cu permisiunea Muzeului Unirii, am scanat clişeele originale şi le-am prelucrat digital fără a altera detaliile. Apoi am printat imaginile pe hârtie de arhivare din bumbac 100%, garantată pentru alţi o sută de ani chiar şi expusă intemperiilor. În faza următoare am refotografiat imaginile cu un aparat contemporan Marii Uniri, folosind tehnica numită colodiu umed sau ambrotip. Rezultatul sunt imagini unice ca aspect, mărite de la 13 x 18 centimetri la 40 x 55 centimetri, permiţând astfel studierea lor în detaliu de către public", a explicat Radu Chindriş.

În afară de fotografiile istorice reinterpretate artistic, publicul poate vedea la Muzeul Principia din Alba Iulia şi o serie de imagini actuale realizate cu aceeaşi tehnică fotografică folosită cu 100 de ani în urmă, mai exact portretele principalelor personaje istorice ale momentului 1 Decembrie 1918, Vasile Goldiş, Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Miron Cristea, Gheorghe Pop de Băseşti, Alexandru Vaida Voevod, dar şi Samoilă Mârza, interpretate acum de angajaţi ai MNU.

În cadrul evenimentului, Radu Chindriş a făcut, miercuri, şi o demonstraţie a tehnicii fotografice cu aparate de fotografiat contemporane Marii Uniri, personaj fiind directorul general al MNU, Gabriel Rustoiu.

"E o expoziţie care face o trecere între mai multe ere. Este un proiect întins pe un an de zile, care să aibă continuitate şi după decembrie, un proiect care să ducă evenimente punctuale locale la un nivel naţional. Concret, este vorba de o tehnică fotografică readusă la viaţă de Radu Chindriş, aceeaşi tehnică folosită cu 100 de ani în urmă de Samoilă Mârza în timpul Marii Uniri", a declarat Florian Fugaşin, coorganizator al proiectului "100 de chipuri româneşti".

El a adăugat că, plecând de la acest liant fotografic, proiectul şi-a propus ca oricine din România să poată propune spre fotografiere, pe pagina proiectului, acei români pe care care respectivul consideră că îl reprezintă, urmând ca cei mai spectaculoşi 100 de români ai momentului să fie fotografiaţi prin tehnica de acum 100 de ani.

"Vom încerca, pe parcursul unui an, să surprindem 100 cei mai importanţi români ai momentului, cei mai spectaculoşi, dacă doriţi. Nu vrem să mergem nici într-o zonă politică, nici într-o zonă foarte cunoscută, căutăm să surprindem poveşti reale ale unor români care au lăsat ceva şi vor lăsa ceva în urma lor, aşa cum ne propunem şi noi prin acest proiect", a menţionat Fugaşin.

Portretele realizate de către Radu Chindriş cu aparate produse între anii 1890 şi 1970 şi cu lentile fabricate manual, recondiţionate pentru acest proiect, vor fi expuse în cadrul unei expoziţii de anvergură şi ulterior culese într-un album tipărit, al cărui conţinut complet cititorii îl vor descoperi cu ajutorul telefonului mobil.

"Ne propunem să creăm o imagine de ansamblu a României actuale, care să rămână pe mai departe sub forma unui album tipărit şi a unei aplicaţii digitale, astfel încât oricine, cu telefonul mobil, poate să vadă albumul şi să i se deschidă la fiecare pagină povestea fiecărui personaj în parte, cu interviuri, cu sfaturile pe care le lasă în urma lui, cu imagini de making of foarte spectaculoase. Vorbim de un proiect întins pe un an de zile, care este realizat cu sprijinul MNU", a mai spus Florian Fugaşin.

El a subliniat că este un proces foarte elaborat, fiind achiziţionat un laborator mobil pentru acest proiect. "Unele dintre lentile sunt de la 1860, fiind fabricate manual şi recondiţionate de Radu Chindriş pentru acest proiect. La fel cum fotografiile pe care le vedeţi azi reprezintă mai multe etape pe care ni le-am propus pentru acest proiect", a adăugat Florian Fugaşin.

El a precizat că, la sfârşitul proiectului, fiecare din cele 100 de personalităţi va primi fotografia pe sticlă legată manual în piele. De asemenea, în 22 noiembrie va fi organizat Balul Centenar, cu participarea celor 100 de personalităţi, când va fi lansat albumul şi va avea loc vernisajul expoziţiei.

Iniţiatorii proiectului îşi propun ca în septembrie, lună în care Samoilă Mârza s-a născut, să fie refăcute în premieră fotografiile din satul Galtiu, cu o tehnică ce combină colodiu umed şi realitatea augmentată. Apoi, la 1 Decembrie, folosind tehnica din timpul Marii Uniri să fie refăcute fotografiile istorice la Alba Iulia cu oficialităţile momentului.

Conducerea MNU consideră proiectul unul "benefic" pentru instituţie, dat fiind faptul că "imaginile digitalizate cu un scanner performant, printurile, precum şi clişeele rezultate pe sticlă sunt puse la dispoziţia Muzeului pentru a fi studiate şi expuse publicului".

Directorul general al MNU, Gabriel Rustoiu, consideră demersul "unul binevenit, cu atât mai mult cu cât strategia de promovare pe parcursul acestui an prevede o lungă serie de activităţi derulate sub umbrela Centenară, iar imaginile realizate de Samoilă Mârza sunt unul dintre pilonii centrali".

Pe lângă cele cinci fotografii care au imortalizat momente surprinse în timpul Marii Adunări Naţionale din 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza a mai realizat trei în dimineaţa aceleaşi zile în satul său natal, cu consătenii săi din Galtiu, înainte de a pleca cu toţii la Alba Iulia. De asemenea, tot legat de Marea Unire sunt alte trei fotografii efectuate pe 14 noiembrie în curtea unei cazărmi din Viena, la slujba religioasă de sfinţire a primului drapel tricolor al Consiliului Naţional Român Militar.

Trei din cele cinci fotografii din 1 Decembrie 1918 înfăţişează scene cu mulţimea de pe Câmpul lui Horea, iar două cu tribunele oficiale de la care au vorbit episcopul Iuliu Hossu şi dr. Aurel Vlad. Pentru a realiza o fotografie era nevoie de 10-20 de minute, timpul de aşezare fiind mare. În plus, plăcile fotografice erau foarte grele, de asemenea trepiedul.

Niciuna una din fotografii nu a fost realizată însă în fosta Casină, Sala Unirii, locul unde în 1918 cei 1.228 de delegaţi au proclamat Unirea Transilvaniei cu România. Unii istorici au interpretat că Mârza nu a fost lăsat să intre în Casină, neavând credenţional. Alţii susţin însă că nu s-a ajuns la această postură pentru că Samoilă Mârza însuşi nu şi-ar fi pus problema să intre în clădire, nefiind delegat, şi neştiind, de asemenea, că era unicul care imortalizează evenimentul.

Cel care ar fi trebuit să fie, după unele informaţii, "fotograful oficial" al Adunării, Bach, care a realizat multe poze document cu Alba Iulia atât înainte de 1918, cât şi după acest an, nu se ştie cu exactitate din ce motiv nu a fost prezent la manifestare. Într-o discuţie avută ulterior cu un istoric, Bach a negat că ar fi trebuit să fie prezent ca fotograf la Unire, susţinând că nu avea obligaţia să fie acolo.

Chiar şi într-un număr aşa de mic, cele cinci fotografii au putut constitui însă un argument al delegaţiei României prezente la Conferinţa de Pace de la Paris din anul 1919 pentru a demonstra caracterul plebiscitar al întrunirii din 1 Decembrie 1918. AGERPRES / (A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)