Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Lucian Romaşcanu, consideră că rolul aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1918 trebuie să fie acela de a genera energii creatoare pentru viitorul României şi afirmă că actul politic de acum 100 de ani a fost posibil pentru că anterior acestuia a avut loc o unire culturală, prin efortul unor personalităţi care provin din medii extrem de diverse şi a căror memorie trebuie păstrată şi evocată.

"Actul politic de la 1918 a fost posibil pentru că anterior acestuia a avut loc o altă unire, cea culturală, prin efortul unor personalităţi care provin din medii extrem de diverse şi a căror memorie trebuie păstrată şi evocată. Chiar şi în timpurile noastre avem un exemplu despre cum, acolo unde politica ne desparte, cultura ne uneşte, Ziua Culturii fiind sărbătorită pe ambele maluri ale Prutului. Acesta este marele avantaj al culturii: nu este constrânsă de graniţe fizice sau temporale. Mihai Eminescu, deşi născut la Botoşani, este la fel de iubit la Chişinău cum este la Constanţa sau la Cluj-Napoca, iar opera lui Ion Luca Caragiale este la fel de actuală acum, cum era şi în urmă cu mai bine de o sută de ani", a afirmat Romaşcanu, luni, la Academia Română.

Ministrul Culturii a participat la simpozionul "Cultura română la ceas aniversar - Centenarul Marii Uniri", organizat de Academia Română cu prilejul Zilei Culturii Naţionale.

Cu această ocazie, Romaşcanu a arătat că "rolul acestei aniversări trebuie să fie acela de a genera energii creatoare pentru viitorul României, şi nu o simplă marcare caracterizată de festivism gol de conţinut".

"Dacă anul 1918 a fost pus sub semnul unirii teritoriale, anul 2018 este despre o altă unire, una simbolică, a societăţii româneşti. Iar acest lucru se poate realiza doar dacă va avea în centrul său cultura, care a fost, este şi va fi liantul oricărui popor. Iar cultura română a demonstrat deja că ne poate aduce împreună", a subliniat ministrul.

El consideră că "o naţiune nu are un viitor dacă se hrăneşte doar cu trecutul".

"Pentru a da urmaşilor noştri şansa de a trăi într-un stat care să dăinuie cel puţin încă un veac de acum înainte, trebuie să fim foarte atenţi la prezent. Să creăm acel context care să permită formarea unor noi oameni de cultură, să producem şi astăzi valori cu care să se legitimeze peste o sută de ani cei care vor fi după noi. Să protejăm patrimoniul, însă în acelaşi timp să încurajăm creaţia. Şi, foarte important, să educăm tânăra generaţie în spiritul culturii de calitate, şi nu al consumerismului şi al divertismentului cu dată de expirare", a mai afirmat Lucian Romaşcanu.

Ministrul Culturii a propus ca "Anul Centenar să fie un exemplu de colaborare între principalele instituţii de cultură ale statului român".

"Doar dacă instituţiile pe care le reprezentăm vor lucra împreună pentru acelaşi obiectiv, cel al desăvârşirii naţiunii române, societatea ne va urma. Un apel cu atât mai important cu cât, chiar în aceste zile, suntem martorii unor provocări menite a ne dezbina. (...) Dacă vom construi o ţară prosperă cu un popor prosper, dacă ne vom reuni în acest an sărbătoresc, dacă ne vom creşte copiii cu biblioteci în case, atunci săgeţile venite de oriunde se vor lovi de un zid. Să ne urăm, parafrazându-l pe Eminescu: 'la trecutu-ne mare, mare viitor!'", a încheiat Lucian Romaşcanu.

La evenimentul moderat de Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române, au susţinut prelegeri Răzvan Theodorescu, preşedintele Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual, Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Nicolae Breban, Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, prof. Aurelian Mircea Martin, membru corespondent al Academiei.

Preşedintele Academiei Române, acad. Cristian Hera, a susţinut un cuvânt de deschidere, iar consilierul prezidenţial Sergiu Nistor a transmis un mesaj din partea preşedintelui Klaus Iohannis.

Actorii Dorel Vişan şi Ortansa Stănescu, precum şi violoncelistul şi compozitorul Eugen Doga, membru al Academiei de Ştiinţe a R. Moldova, au susţinut un moment artistic.

Totodată, în Sala "Theodor Pallady" a Bibliotecii Academiei Române a fost vernisată expoziţia "Mihai Eminescu, reper al spiritualităţii române", realizată de Cabinetul de Manuscrise şi Carte Rară. Evenimentul a fost urmat de lansarea ediţiei facsimilate a "Slujebnicului arhieresc al Mitropolitului Ştefan al Ungrovlahiei". AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online Ada Vîlceanu)