Acad. Ioan Aurel Pop deplânge scăderea rolului culturii în societatea românească actuală şi afirmă că fără şcoală nu se poate face cultură pentru generaţiile care se pregătesc să intre în "hora istoriei".

"Nu putem să nu observăm că rolul culturii scade pe zi ce trece (...) în ciuda propunerii unui preşedinte al Academiei să cinstim cultura naţională de ziua lui Eminescu", a spus luni acad. Pop, la simpozionul "Cultura română la ceas aniversar - Centenarul Marii Uniri", organizat de Academia Română cu prilejul Zilei Culturii Naţionale.

El a atras atenţia asupra creşterii numărului "analfabeţilor funcţional" printre tinerii români care învaţă în şcoală. "Sigur că nu ne putem reprima nu numai tristeţea, când auzim aşa ceva, dar nu ne putem reprima o întrebare: 'Cum s-a ajuns la o asemenea situaţie?'. Aceşti oameni nu pot exprima şi nu pot explica ceea ce citesc. Lucru extraordinar de grav într-o lume care se pregăteşte pentru viitor", a spus acad. Ioan Aurel Pop.

Acesta a susţinut că "pe măsură ce creşte analfabetismul funcţional în societatea românească, scade interesul în şcoală pentru cultură". "Iar şcoala este instituţia fundamentală a culturii. Fără şcoală nu se poate face cultură pentru generaţiile care se pregătesc să intre în hora istoriei", a punctat Pop.

În opinia academicianului, "la Istorie, atât cât mai este ea studiată în şcoală, la nivelul unei ore pe săptămână, se abordează teme mari, din perspectivă sincronică, nu diacronică".

"Şi, prin urmare, elevii învaţă şiruri de războaie, şiruri de revoluţii, şiruri de categorii sociale, şiruri de domenii şi de curente culturale şi literare, încât unii ajung să înveţe despre Napoleon Bonaparte înainte de a studia Marea Revoluţie franceză care l-a produs pe Bonaparte. Ceea ce reprezintă o aberaţie şi din punct de vedere logic. S-a ajuns la aceasta prin eliminarea dimensiunii istorice din studiul cultural. Elevii nu mai ştiu şi nici nu mai trebuie să ştie ce-a fost Clasicismul greco-latin, care a precedat literatura cavalerească a Evului Mediu, nici ce este Umanismul, nici ce este Raţionalismul, nici cărui secol îi aparţine Romantismul şi nici când s-a manifestat Iluminismul", a spus acad. Pop.

El consideră că "în aceste condiţii", dacă "îndrăzneşti" să ceri informaţii despre Ienăchiţă Văcărescu, Sadoveanu, Coşbuc sau Goga ori despre Minulescu "ţi se sugerează clar (...) că eşti depăşit de vreme, bătrân, nostalgic sau, mai rău, naţionalist şi xenofob".

"Prin astfel de concepţii ale unor noi propagandişti, tinerii ajung la un nivel minim de cunoştinţe de cultură generală, nivel care nu îi ajută deloc să se orienteze în lumea contemporană", susţine istoricul, subliniind că tinerii de azi sunt doar "prost educaţi, după precepte aşa-zis moderne, dar falimentare" şi astfel "ajung victime sigure ale celor care dirijează actualmente comunicarea", "pradă celor mai dureroase şi periculoase experienţe şi experimente care se fac astăzi prin ei", a susţinut Pop.

Acad. Pop a subliniat că, în aceste condiţii, "un om neinformat crede mult mai uşor o ştire din media, iar azi se manifestă în peisajul cotidian adevăraţi specialişti în fake news, în dezinformare".

"Cum să poţi distinge între adevăr şi minciună dacă nu ai înmagazinate cunoştinţe de bază despre această lume, ca să poţi compara? Ce decizie bună fără comparaţie poţi să iei? Ca să compari, trebuie să ai ce să compari. Prin urmare, nealimentarea memoriei umane cu date culturale, pregăteşte ademenirea uşoară a publicului spre direcţii dorite de comunicatorii interesaţi. Nu digitalizarea, după părerea mea, este cauza acestei orientări contemporane (...), ci plonjarea în epoca Facebook fără pregătirea necesară. (...) E important să ştii despre societate, despre experienţa de viaţă a omenirii şi a poporului tău. Digitalizarea este indispensabilă azi, dar trebuie să rămână o metodă, nu un scop în sine. Pentru că scopul în sine trebuie să rămână omul şi esenţa umană", a mai spus acad. Ioan Aurel Pop. AGERPRES/(A - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)