Centenarul Marii Uniri este un bun prilej de a discuta despre România, de a ne bucura împreună, toţi românii, indiferent unde se află ei astăzi, de succesul unui proiect politic pentru care promotorii săi vor trebui omagiaţi cum se cuvine, se precizează într-un comunicat al Biroului Prezidiului Academiei Române transmis joi AGERPRES.

"1 decembrie 1918 este un bun prilej de a ne bucura împreună, toţi românii, indiferent unde se află ei astăzi, de succesul unui proiect politic pentru care promotorii săi vor trebui omagiaţi cum se cuvine. A fost clipa astrală a acestui popor, care vine să încununeze un proiect politic amplu, sofisticat şi urmat cu acribie, indiferent de conjuncturi. A fost un succes. Începând cu anii '30, România a intrat deja pe o pantă ascendentă în dezvoltarea ei socio-economică, dar tocmai când aştepta să culeagă fructele efortului politico-economic colosal pentru Unire", afirmă sursa citată în documentul cu titlul "Academia Română şi Centenarul Marii Uniri".

Potrivit Academiei, "Centenarul este un bun prilej de a discuta despre România, România pe care am moştenit-o de la bunicii noştri, România pe care o construim noi astăzi şi România pe care o vom lăsa moştenire copiilor şi nepoţilor noştri".

"Academia Română este perfect conştientă că Centenarul nu este şi nu trebuie să fie exclusiv despre trecut. Centenarul este despre prezentul României şi despre viitorul ei. Performanţa strămoşilor noştri de la 1 decembrie 1918 devine oglinda pe care o punem astăzi în faţa noastră şi, în raport cu ce vedem în oglindă, ne comparăm noi, cei de azi şi proiectele noastre prezente şi viitoare", se arată în document.

De asemenea, se afirmă că, deşi "războiul şi, ulterior, ocupaţia sovietică au surpat cel mai mare proiect statal pe care România modernă l-a avut vreodată", "prin succesul lui 1 decembrie 1918, românii trebuie să înţeleagă că nu este înscrisă nici în 'gena românească', nici în 'psihologia poporului român', nici în geografia sau religia lui vreo fatalitate a eşecului şi a înfrângerii".

"Din moment ce românii au repurtat, mai ales la 1 decembrie 1918, succese politice sau strategice marcante, interne şi internaţionale, înseamnă că se poate. Iar dacă acum nu se poate, eşecul este exclusiv al nostru, al celor de azi, care nu mai pot, la 100 de ani de la Unire, să se ridice la înălţimea înaintaşilor. 1 decembrie 1918 este semnul explicit al faptului că pentru eşecurile de azi nu putem da vina pe nimeni, decât pe noi înşine. Centenarul ne reaminteşte, intempestiv, că nu avem, în realitate, nicio scuză", precizează comunicatul.

Subliniind deschiderea pentru afirmarea menirii şi misiunii sale de for activ în a găzdui şi organiza dezbateri legate de viitorul României, Academia Română respinge aşa-zise "'dezbateri' menite să pună sub semnul întrebării ordinea europeană post-imperială şi post-Trianon" şi care "încearcă să impună forme de reorganizare a statului român fără nicio relevanţă europeană şi să declanşeze 'referendumuri' pentru a pune pe harta separatismelor potenţiale ale Europei şi regiunea noastră, inclusiv sau în primul rând România".

"Tratatul de la Trianon, democraţia liberală, principiile wilsoniene care au stat la baza reconstrucţiei europene, pax americana - sunt pentru România reperele esenţiale ale devenirii ei ulterioare. (...) Academia Română, aşa cum a făcut-o de fiecare dată, respinge asemenea abordări. Nu poate fi vorba despre tensiuni sau confruntări interetnice într-o Românie care este model în regiune din acest punct de vedere şi dincolo de ea. Într-o Românie care a făcut Unirea cea Mare de la 1 decembrie 1918 fără să existe niciun război civil sau confruntare violentă pe teritoriul Transilvaniei. Românii, maghiarii sau germanii nu s-au luptat în 1918 pentru sau contra Unirii. Pentru cei care astăzi vor să pescuiască în ape tulburi, lecţia istorică a Unirii şi a consensului supraetnic de atunci este mai vie ca oricând", precizează Biroul Prezidiului Academiei.

Totodată, "Academia Română năzuieşte şi va face tot ce îi este în putinţă ca anul Centenarului să nu devină nici prilej de vrajbă, nici prilej de tensiuni etnice".

"Cel mai clar semn al reconcilierii pe fond, nu pe formă, româno-maghiare ar fi o sărbătorire împreună, la cel mai înalt nivel politic şi diplomatic - Bucureşti-Budapesta - a Centenarului românesc. Suntem conştienţi însă că nu ne putem bucura cu toţii la fel în 2018. Dar bucuria unora şi tristeţile altora nu trebui transformate în instrumente de luptă politică", se mai arată în document. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online Ada Vîlceanu)