Probleme ale media publice din România - ce variază de la proceduri greoaie de funcţionare sau numire a conducerii până la "fuga de risc" în ceea ce priveşte subiectele abordate de redacţii - au fost discutate, vineri, la dezbaterea "Cui servesc companiile publice: cetăţenilor sau partidelor? Ce e de făcut cu TVR, Radio România şi Agerpres?".

Analiştii prezenţi la eveniment au remarcat faptul că o problemă în ceea ce priveşte media publice din ţara noastră este lipsa unor indicatori clari de performanţă.
 

Preşedintele, Expert Forum, Sorin Ioniţă, a subliniat necesitatea stabilirii unor procente în cazul instituţiilor publice, "cât la sută e obligaţie de serviciu public, cât la sută e comercial" şi în ce măsură acest lucru este reflectat în bugete.

El a făcut referire la un studiu realizat la nivelul Italiei, Cehiei, Bulgariei şi României, care a avut ca obiectiv găsirea unui "set de indicatori relevanţi pentru a asigura o măsurare a performanţelor companiilor de stat".

"Ne aşteptam cumva ca noi să ieşim prost. Am ieşit cel mai prost", a spus preşedintele Expert Forum, opinând că atunci când se discută despre şefia instituţiilor media publice nu se are în vedere performanţa.

"De fiecare dată discuţia este cantonată în 'Cum îi numim, cum se alege Consiliul de Administraţie, cum îi pui, sunt politizaţi, sunt nepolitizaţi. (...) Este o chestie de procedură, dar niciodată de performanţă. Noi vrem să evaluăm ce iese din aceste instituţii, nu numai cum pui la cale maşinăria", a punctat el.
 

Septimius Pârvu, specialist Expert Forum, a spus că studiul prezentat relevă existenţa unei lipse cronice de viziune în momentul în care se modifică legislaţia, adăugând că, în ţara noastră, "în general nu există date legate de media".

"Chiar dacă încerci să faci nişte comparaţii de bază legate de numărul de jurnalişti sau ceva de genul acesta, nu avem nişte date foarte concrete", a spus el, subliniind că la nivelul redacţiilor există, ca simptom în alegerea subiectelor editoriale, "fuga de risc".
 

Prezent la dezbatere, directorul general al AGERPRES, Alexandru Giboi, a vorbit despre sistemul media publice, în contextul propunerilor de modificări la legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Presă.

"Procedura de numire nu e cea mai fericită. Directorul general este propus de premier şi votat în Parlament. Nu sunt criterii (...) la fel cum în partea de modificare a legii, care e acum în Parlament, nu sunt nişte criterii prin care ar putea fi dat jos", a punctat el.

Giboi a vorbit şi despre evoluţia AGERPRES, evidenţiind creşterea numărului de vizitatori ai site-ului.

"De la începutul anului până în septembrie, prin site-ul public, prin clienţii din media, prin partenerii din media am estimat undeva la 13 milioane de români care au fost în contact cu o ştire AGERPRES la un moment dat. (...) Creşterea, de la 3 - 5.000 de vizitatori (unici pe zi, în 2013 - n.r.) la 50.000 nu se putea face fără a respecta nişte criterii profesionale, fără a da dovadă de echidistanţă", a spus el.

Directorul general al AGERPRES a vorbit despre provocările din media publice şi a spus că, instituţional, se poate vorbi despre angajaţi "jurnalişti-funcţionari".

"Atâta timp cât în sistemul public eu nu am voie să dau prime, oamenii de la mine care muncesc - fie că vorbim de personalul administrativ, fie că vorbim de vânzări, fie că vorbim de personalul de specialitate, de jurnalişti -, acei oameni vor munci de drag. Şi aici discuţia este total personalizabilă şi individualizabilă: omul vrea să muncească, munceşte. Nu vrea să muncească, nu munceşte. Dacă, să spunem, nu vrea să muncească, ai proceduri interne. (...) În cinci ani de când sunt aici, comisia de disciplină mi-a propus să dăm afară o persoană (...). Au fost greşeli editoriale grave care au fost trecute cu vederea. Pur şi simplu n-au existat, nu sunt. Eu, ca director general, am voie să iau la cunoştinţă şi am voie, eventual, să dau o sancţiune mai mică decât cea de la comisia de disciplină. (...) Poţi fi pus, ca manager, în situaţia ca oamenii din subordinea ta (...) să te poată refuza. (...) Avem oameni care nu ştiu dacă efectiv stau două ore acasă, dar avem şi oameni care nu ştiu dacă stau două ore la muncă. Nici pe unii, nici pe alţii nu ai cum să îi antrenezi sau să îi pedepseşti. Noi ar trebui să lucrăm opt ore pe zi. Nu avem voie să plătim ore suplimentare. Avem colegi care au adunat trei luni de libere. Ar putea să şi le ia şi în momentul acela s-a închis Agenţia'', a spus el, arătând că reforma AGERPRES ar trebui făcută după consultarea persoanelor direct implicate.

La rândul lor, jurnalişti de la Radio România prezenţi au vorbit despre ''autocenzura'' din media publice, dar şi despre presiunea profitului.
 

La finalul discuţiilor, directorul de programe al Centrul pentru Jurnalism Independent, Cristina Lupu, a spus că provocările mass media publice sunt cu atât mai mari cu cât la nivel regional libertatea presei este tot mai ameninţată, subliniind necesitatea unei definiri a interesului public.

"Presiunile politice sunt foarte mari. Intervenţia politicului în editorial este foarte mare, atât în media publice cât şi în cele private", a punctat ea, adăugând că în urma discuţiilor cu jurnalişti din ţară, peisajul media din România arată ca "Valea Plângerii generalizată", mulţi dintre reporteri apreciind că este "mai rău" decât în trecut. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Cristina Tatu, editor online: Gabriela Badea)

Citeşte şi:

* Giboi despre noul site al AGERPRES: Ideea a fost să putem oferi posibilitatea de a personaliza citirea ştirilor